Şeful Pentagonului critică dur aliaţii NATO şi anunţă o revizuire a forţelor americane din Europa

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat dur aliaţii NATO, joi, anunţând o revizuire de şase luni la Pentagon a forţelor americane din Europa, al cărei rezultat va depinde de rapiditatea cu care europenii îşi asumă responsabilitatea pentru propria securitate.

Ameninţarea cu o revizuire a fost încă o surpriză pentru aliaţii europeni şi pentru Canada, care încearcă să se adapteze unui aliat din ce în ce mai imprevizibil. Oficialii americani şi înalţi comandanţi militari promiseseră să coordoneze îndeaproape cu europenii procesul de reducere a prezenţei americane.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, administraţia Trump a declarat că nu va mai oferi acelaşi nivel de sprijin militar în cazul în care un stat membru NATO ar fi atacat, determinând aliaţii să caute în grabă echipamente pentru a acoperi eventualele lacune.

În ultimele luni, preşedintele SUA, Donald Trump, şi Pentagonul au transmis semnale contradictorii cu privire la faptul dacă America îşi reduce sau îşi extinde prezenţa militară în Europa, ameninţând totodată cu anexarea Groenlandei, insulă semiautonomă care face parte din Danemarca, un stat aliat.

„Aceasta va fi o revizuire reală. Va fi concepută pentru a se asigura că NATO se îndreaptă rapid şi ireversibil către o Europa care conduce şi îşi asumă responsabilitatea principală pentru apărarea continentului. Este o revizuire pe care unele ţări o vor pica, iar altele o vor trece cu rezultate excepţionale”, le-a spus Hegseth omologilor săi din NATO, potrivit AP News.

Mustrare publică privind utilizarea bazelor, egalitatea de gen şi migraţia

Într-un discurs vehement susţinut la sediul NATO din Bruxelles, Hegseth a criticat de asemenea aliaţii europeni pentru că nu au oferit forţelor americane acces la baze din Europa pentru lansarea atacurilor împotriva Iranului, calificând situaţia drept „ruşinoasă”.

„Aceşti aliaţi i-au pus în pericol pe fiii şi fiicele Americii, pe fiii şi fiicele noastre, refuzându-le accesul previzibil, bazarea şi drepturile de survol care nu ar fi trebuit niciodată puse sub semnul întrebării”, a spus el.

Revizuirea va evalua şi dacă SUA beneficiază de acces deplin şi de drepturi de survol „atunci când avem nevoie”.

În timp ce miniştrii apărării şi ofiţerii militari au rămas tăcuţi, Hegseth a criticat politicile europene privind migraţia şi egalitatea de gen, în remarci asemănătoare celor făcute de vicepreşedintele JD Vance în februarie anul trecut, care au nemulţumit mulţi europeni.

„În loc de tancuri, avioane de luptă şi sisteme de apărare antiaeriană, accentul a fost pus pe egalitatea de gen, schimbările climatice şi austeritatea în domeniul apărării. Frontierele Europei au fost larg deschise, statele sociale s-au extins, bugetele de apărare s-au prăbuşit, la fel şi încrederea Europei în sine şi în propria civilizaţie”, a declarat Hegseth.

Comentariile sale au prezentat în mare măsură eronat politicile europene actuale. În domeniul apărării, aliaţii europeni şi Canada au lansat un efort fără precedent pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi extinderea forţelor armate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a remarcat joi că aceştia au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare, o creştere de 20% faţă de 2024. Iar dacă Europa a primit un număr mare de migranţi şi solicitanţi de azil în urmă cu mai bine de un deceniu, majoritatea statelor şi-au înăsprit între timp controalele la frontieră.

Aceste evoluţii nu prevestesc nimic bun pentru summitul liderilor NATO din Turcia, programat pentru 7-8 iulie.

O vizită rară şi scurtă la NATO

A fost o vizită rară la NATO pentru Hegseth, prima din acest an după ce a lipsit de la reuniunea din februarie. Şeful Pentagonului nu a rămas mult nici de această dată, plecând cu mult înainte de încheierea reuniunii şi cu câteva ore înainte ca preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să le ceară aliaţilor mai multe arme pentru ţara sa.

Vorbind cu jurnaliştii pe aeroportul din Bruxelles înainte de a pleca spre Statele Unite, Hegseth a spus: „A fost grozav să aud ţară după ţară spunând: «Ne vom atinge obiectivul. Ne vom atinge obiectivul.» Mai există încă câteva excepţii şi vom fi foarte clari cu ele pe parcursul acestei revizuiri.”

Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, un american, lucrează la planuri de rezervă pentru apărarea continentului după ce Statele Unite au semnalat pe 3 iunie că nu vor mai furniza, într-o situaţie de criză, un portavion şi navele sale de sprijin, avioane de realimentare în aer şi zeci de avioane de luptă, printre alte resurse militare.

Administraţia Trump insistă că trebuie să fie capabilă să planifice două conflicte simultan şi doreşte să aibă mai multe resurse militare disponibile în eventualitatea unei confruntări cu China în regiunea Indo-Pacifică.

În baza garanţiei de securitate colectivă a NATO – Articolul 5 al tratatului fondator – cele 32 de state membre se angajează că un atac împotriva unuia dintre ele va fi considerat un atac împotriva tuturor. Acest articol nu le obligă însă să ofere sprijin militar, deşi multe dintre ele probabil ar face-o.

În esenţă, Statele Unite reduc amploarea sprijinului pe care l-ar putea oferi în cazul în care un aliat ar invoca Articolul 5.

Armele nucleare americane vor rămâne

Statele Unite deţin de departe cele mai mari forţe armate din NATO. Washingtonul nu intenţionează să retragă armele nucleare americane din Europa, acestea fiind esenţiale pentru capacitatea de descurajare a Alianţei. Pentru a sublinia acest lucru, Grupul de Planificare Nucleară al NATO a emis joi prima sa declaraţie din ultimii 19 ani.

În declaraţie, acesta „a reamintit că forţele nucleare strategice ale Alianţei rămân garanţia supremă a securităţii aliaţilor şi constituie fundamentul arhitecturii de descurajare extinsă a NATO”.

Miniştrii „au convenit să continue consolidarea misiunii de descurajare nucleară a NATO prin modernizarea capacităţilor nucleare ale Alianţei, întărirea capacităţii sale de planificare nucleară şi adaptarea acesteia pentru a-şi atinge obiectivele de securitate”.

Rutte a minimizat impactul deciziei americane, afirmând că Modelul de Forţe al NATO – sistemul care stabileşte ce forţe vor pune statele membre la dispoziţia comandanţilor în timp de pace, criză sau conflict – este doar „un instrument de planificare” şi nu reflectă ceea ce s-ar întâmpla efectiv într-un război.

„Dacă izbucneşte un război, cu toţii vom mobiliza la maximum ceea ce trebuie făcut pentru a ne asigura că îl putem duce. În faza de planificare este important să ştim pe ce ne putem baza. Ce există, teoretic”, le-a spus Rutte reporterilor.

El a adăugat că unele ţări europene „acoperă deja o mare parte din aceste resurse, în alte cazuri suntem foarte aproape, iar în anumite domenii mai avem încă de lucru. Aşadar, ne aflăm într-o poziţie bună.”