Şeful NATO promite că va fi „ferm, dar discret” în privinţa obiectivelor privind cheltuielile pentru apărare

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că va fi „ferm, dar discret” în a se asigura că statele membre îşi respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, pe fondul unei dispute din Marea Britanie legate de viitoarea finanţare a armatei.

Şeful alianţei a făcut o referire voalată la disputa actuală atunci când a menţionat Regatul Unit, subliniind că, atunci când ţările trebuie „să îşi intensifice cu adevărat” investiţiile în forţele armate, „bineînţeles că vor exista discuţii”.

Rutte a afirmat că asigurarea faptului că statele au o „traiectorie credibilă” pentru a aloca 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare până în 2035 va fi una dintre temele discutate la summitul crucial al NATO, care va avea loc la începutul lunii viitoare, la Ankara, în Turcia, relatează dpa.

Angajamentul este împărţit într-o ţintă de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de bază destinate apărării şi încă 1,5% din PIB pentru investiţii în rezilienţă, într-un sens mai larg.

John Healey a demisionat din funcţia de ministru britanic al Apărării la începutul acestei luni, deoarece un plan de investiţii militare întârziat urma să prevadă doar 13,5 miliarde de lire sterline suplimentare, mult sub cele 28 de miliarde de lire pe patru ani pe care oficialii le considerau necesare.

El a sugerat că Regatul Unit este pe cale să aloce doar 2,68% din PIB pentru cheltuielile de bază destinate apărării până în 2030, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea ţării de a atinge obiectivul NATO de 3,5% până în 2035.

Şi Washingtonul a amplificat presiunea, cerând Regatului Unit să îşi consolideze puterea militară cu „urgenţă, amploare şi hotărâre”.

Premierul în exerciţiu, Keir Starmer, a promis că va publica planul de investiţii în apărare înaintea summitului liderilor NATO din 7 iulie, în ciuda faptului că implementarea acestuia va reveni, cel mai probabil, succesorului său, Andy Burnham, care ar putea avea o viziune diferită.

Vorbind la un eveniment organizat la Washington de centrul de reflecţie Atlantic Council, Rutte a declarat: „Când ţările trebuie să îşi intensifice cu adevărat cheltuielile pentru apărare, da, bineînţeles că vor exista discuţii.

Uitaţi-vă la Regatul Unit, uitaţi-vă la Italia, uitaţi-vă la Ţările de Jos, uitaţi-vă la toate ţările din NATO, pentru că poate trebuie să găseşti bani din alte surse sau să faci economii pentru a putea cheltui pentru apărare.

Dar prima sarcină a fiecărui guvern este să îşi menţină naţiunea în siguranţă. Aşa că, în cele din urmă, acest lucru se întâmplă.”

Întrebat dacă statele membre sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul de finanţare a apărării, Rutte a răspuns: „Când privesc ansamblul Europei şi Canadei, trebuie să spun că se descurcă bine.

Desigur, există întotdeauna diferenţe între o ţară şi alta în ceea ce priveşte existenţa unei traiectorii credibile către atingerea pragului de 5%, iar aceasta este una dintre problemele pe care le vom discuta la Ankara.”

El a insistat, de asemenea, că obiectivul de 3,5% pentru cheltuielile de bază nu a fost „scos din pălărie”, aşa cum s-a întâmplat cu ţinta de 2% stabilită la summitul NATO din 2014, desfăşurat în Ţara Galilor.

„Toate aceste ţări lucrează acum pentru a se asigura că, în timp, vor îndeplini toate aceste obiective. Aşadar, cred că suntem într-o situaţie destul de bună şi, dacă există una sau două ţări care au nevoie de puţină încurajare, voi face acest lucru în mod discret şi vă pot asigura că va fi ferm, dar discret”, a adăugat el.

Subliniind importanţa respectării obiectivelor de cheltuieli în faţa ameninţării reprezentate de Rusia, el a declarat: „Pentru că, în cele din urmă, Putin nu se teme de angajamente, ci se teme de punerea în aplicare a acelor angajamente şi exact asta facem, Vladimir. Ne vom apăra.”

Summitul NATO are loc într-un moment critic, în condiţiile în care Donald Trump şi-a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul Statelor Unite faţă de alianţă, pe care a catalogat-o drept „un tigru de hârtie”.

Preşedintele american susţine că Statele Unite au finanţat apărarea altor ţări, iar tensiunile au fost amplificate şi de intenţiile sale privind Groenlanda, teritoriu aparţinând Danemarcei, un alt stat membru NATO, precum şi de reacţia aliaţilor, inclusiv a Regatului Unit, la războiul cu Iranul.

Săptămâna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunţat o revizuire a prezenţei militare americane în Europa, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO, criticând statele membre care „încă nu au demonstrat o traiectorie credibilă” pentru îndeplinirea angajamentelor privind cheltuielile.

Rutte a încercat însă să detensioneze relaţiile, lăudându-l pe Trump pentru că a obţinut o creştere substanţială a finanţării apărării din partea statelor membre şi insistând că aliaţii europeni au fost alături de Statele Unite în timpul conflictului, cu excepţia unor „cazuri izolate”.

Potrivit lui Rutte, dezbaterile şi diferenţele de opinie sunt de aşteptat într-o perioadă în care NATO trece printr-o transformare.

„Dacă uneori ne mai certăm între noi, este ceva normal. Suntem democraţii. Asta este diferenţa dintre noi şi dictaturi”, a spus el.

Subliniind importanţa alianţei pentru Statele Unite, Rutte a afirmat: „Avem nevoie ca Statele Unite şi Europa să rămână împreună, pentru că este vorba şi despre apărarea Statelor Unite, despre prevenirea ajungerii submarinelor nucleare ruseşti la ţărmurile de aici şi despre faptul că Europa reprezintă o platformă de protecţie a puterii pentru Statele Unite.”