Armata israeliană se confruntă cu presiuni asupra stocurilor de muniţie după ani de război

Armata israeliană a consumat, în mai puţin de trei ani, o cantitate de muniţie comparabilă cu cea utilizată în cele trei decenii precedente, potrivit unui raport publicat duminică de ziarul israelian Maariv, care a evidenţiat presiunile tot mai mari asupra efectivelor militare, echipamentelor şi finanţelor Israelului.

Maariv a relatat că operaţiunile Forţelor Aeriene Israeliene din această perioadă au atins un nivel echivalent cu aproximativ nouă ani de activitate în condiţii normale de operare, potrivit Yeni Şafak.

Tancurile şi transportoarele blindate de trupe au necesitat, de asemenea, înlocuirea a mii de motoare, ceea ce reflectă ritmul operaţional susţinut.

În timp ce echipamentele militare pot fi reparate sau înlocuite, ziarul a afirmat că impactul asupra personalului reprezintă o provocare mai dificilă. Potrivit raportului, 1.138 de militari israelieni au murit, fără a include personalul altor agenţii de securitate, în timp ce 11.730 de membri ai forţelor armate au fost recunoscuţi oficial ca având răni fizice sau psihologice.

Mobilizarea rezerviştilor implică costuri majore

Numărul militarilor afectaţi de traume psihologice ar putea creşte şi mai mult, potrivit raportului.

Maariv a indicat, de asemenea, semne de epuizare în rândul militarilor de carieră, afirmând că unii dintre cei cărora li s-au oferit funcţii de comandă au ales poziţii mai puţin solicitante în structurile din spatele frontului sau au părăsit complet serviciul militar.

Israelul menţine, în medie, 53.000 de rezervişti în serviciu activ în fiecare zi. Maariv a estimat că serviciul rezerviştilor a costat aproximativ 2,1 miliarde de şecheli, echivalentul a 703 milioane de dolari, într-o singură lună a anului trecut. Ziarul a comparat această cheltuială cu costul estimat a şapte avioane de luptă F-35 sau al 70 de tancuri Merkava.

Mai multe fronturi pun presiune asupra forţelor israeliene

Forţele israeliene rămân desfăşurate în Gaza, Liban şi Siria — zone pe care Maariv le-a grupat în trei “centuri de securitate” — precum şi în Cisiordania ocupată. Publicaţia a afirmat că, în prezent, Cisiordania necesită cea mai mare parte a efectivelor militare.

Cinci batalioane israeliene sunt staţionate de-a lungul aşa-numitei linii galbene din Gaza, acoperind aproximativ 60% din enclavă, în timp ce două batalioane întărite operează în apropierea frontierei. Forţe suplimentare rămân mobilizate pentru misiuni de pregătire şi apărare regională.

Ajutorul militar american devine o altă preocupare

Maariv s-a întrebat cât timp poate Israelul menţine o desfăşurare atât de amplă fără să exercite presiuni suplimentare asupra armatei şi bugetului său, ridicând, de asemenea, întrebări cu privire la continuarea asistenţei militare americane şi precizând că actualul acord expiră în 2028, după ce a asigurat aproximativ 33 de miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu.

Raportul a criticat declaraţia premierului Benjamin Netanyahu potrivit căreia Israelul ar putea solicita în viitor un pachet de asistenţă americană în valoare de doar aproximativ jumătate din nivelul actual.

Potrivit publicaţiei citate, oficiali israelieni de rang înalt se aşteptau anterior ca administraţia Trump să ia în considerare reînnoirea asistenţei militare pentru încă 10 ani, la un nivel similar.

Maariv a concluzionat că Israelul ar putea fi nevoit, în cele din urmă, să îşi reducă amploarea desfăşurărilor militare pentru a-şi proteja resursele şi pentru a diminua presiunea asupra personalului.