Economist: Neadoptarea legii salarizării nu are cum să ducă (nemijlocit) România în categoria "junk"
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a opinat, într-o analiză postată pe Facebook, că neadoptarea legii salarizării unitare nu are cum să ducă, în mod nemijlocit, România în categoria "junk".
Ce motive invocă economistul pentru a-şi argumenta afirmaţia:
1. impactul bugetar al legii salarizării este de 12 mld. lei, ceea ce înseamnă că este egal cu impactul unei eventuale indexări a salariilor cu 7%. Prin urmare la aceeaşi gară ne dăm jos, indiferent ce decizie ia statul: fie că adoptă legea, fie că nu o adoptă dar indexează salariile, tot la acelaşi rezultat bugetar ajunge. Acest aspect a fost explicat chiar de dl Bolojan.
2. neadoptarea legii atrage o penalizare de 770 mil. euro, adică 4 mld. lei, care reprezintă 0,2% din PIB. Să fim serioşi, statul român nu ajunge în junk fiindcă se trezeşte cu o reducere singulară a veniturilor de 0,2% din PIB. Să nu uităm că statul a mai eşuat în atragerea altor bani europeni.
3. Gestiunea finanţelor se face nemijlocit prin legea bugetului şi, indirect prin alte legi, de exemplu prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, omisă de toate guvernele din ultimii ani. Noi nu ştim dacă şi cu cât vor fi indexate salariile. Potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, ele nici nu ar trebui indexate. Voinţa politică poate fi alta, anume să se indexeze cu 3%, cu 6% sau cu 9% - dar ideea este că nimic nu împiedică în acest moment statul român să mărească anvelopa salarială în 2027 cu mai puţin de 12 mld. lei, cât reprezintă impactul legii salarizării.
Alte precizări făcute de Bogdan Glăvan
"Pe o altă notă, observ o opoziţie socială puternică la adresa acestei legi. La fel cum s-a spus şi despre legea pensiilor, legea salarizării ar trebui să corecteze inechităţi. Se vorbeşte despre asta non-stop. Eu nu prea înţeleg ce inechităţi corectează, din moment ce diverse sindicate protestează. Dacă noua grilă de ierarhizare prevăzută în lege este respinsă de societate, atunci înseamnă că legea nu este considerată echitabilă. Aparent, bugetarii preferă indexarea în locul noii grile de ierarhizare.
Tot ca observaţie colaterală: partidele se ceartă pe cum să împartă banii. Bine, adevărul este că unele nu au vreo soluţie, iar altele se prefac (deocamdată) că susţin legea - dar nu au trimis vreun proiect în parlament, de frică să nu fie făcute de ruşine de celelalte partide. 'Zoe! Zoe! Fii bărbată!'
Pe termen lung însă ar trebui să ne preocupe cum să creştem economia. În fond, pentru asta îi plătim pe guvernanţi - să creeze condiţii pentru dezvoltare şi prosperitate. Altminteri, dacă asta nu se poate, atunci stabilim naibii un algoritm şi lăsăm robotul Ion să împartă banii şi trimitem tot guvernul acasă. Fiindcă oricine poate să-l ia pe 'Nu se poate' în braţe, oricine poate să majoreze taxele, oricine poate să împartă sărăcia; nici nu merită să plăteşti pe cineva pentru aşa ceva."
