Încă doi sateliţi ai “echivalentului suveran” rusesc al Starlink au cedat şi au început să cadă spre Pământ

Încercarea Rusiei de a crea un “echivalent suveran” al Starlink, sistemul de internet prin satelit al lui Elon Musk, pentru a furniza internet 5G la sol şi a crea un sistem de comunicaţii spaţiale destinat şi armatei, se confruntă cu probleme tot mai mari.

Cel puţin doi sateliţi lansaţi pe orbită în cadrul celei de-a doua lansări în grup, pe 20 iulie 2026, sunt foarte probabil pierduţi, afirmă cercetătorul în domeniul spaţial Anatoli Zak, relatează The Moscow Times.

Potrivit Russian Space Web, aceşti sateliţi nu au reuşit să efectueze nici măcar o manevră de ridicare a orbitei, au coborât sub altitudinea de 300 km şi, cel mai probabil, vor pătrunde în straturile dense ale atmosferei, unde se vor dezintegra şi vor arde.

Alţi trei sateliţi au încercat fără succes să-şi ridice orbita şi se află acum, de asemenea, pe o traiectorie descendentă, la altitudini de 310–330 km. Nouă sateliţi continuă să efectueze manevre, însă altitudinile lor rămân cu aproximativ 200 km mai mici decât cele atinse de sateliţii din prima lansare în grup a sistemului rusesc, în aceeaşi etapă a zborului.

Probleme şi la prima lansare

În cadrul primei lansări în grup, efectuate la sfârşitul lunii martie, compania Biroul 1440, care dezvoltă proiectul, a lansat 17 sateliţi.

Unul dintre aceştia nu a reuşit să ajungă pe orbita planificată şi a căzut la începutul lunii iunie. Alţi 14 sateliţi au început să formeze o reţea la o altitudine de puţin peste 500 km.

Totuşi, niciunul dintre sateliţi nu a ajuns la altitudinea de 800 km, indicată de Biroul 1440 drept orbita ţintă, notează Zak.

Probleme cu orbita reţelei “Rassvet-3”

În reţeaua “Rassvet-3”, al cărei obiectiv declarat este “transmisia de date în bandă largă în orice punct al planetei”, au fost observate probleme în timpul procesului de ridicare a orbitelor, afirmă astronomul Jonathan McDowell.

Altitudinea de aproximativ 500 km, la care o parte semnificativă dintre sateliţi a reuşit totuşi să ajungă, este de asemenea utilizabilă.

Însă, la această altitudine, forţa gravitaţională a Pământului este mai mare, ceea ce necesită mai mult combustibil pentru menţinerea orbitei şi, prin urmare, reduce durata de funcţionare a sateliţilor, explică Zak.

Planurile Rusiei pentru “Rassvet”

În iunie 2025, şeful Roscosmos, Dmitri Bakanov, declara că, în prima etapă, reţeaua “Rassvet” urma să includă 350 de sateliţi, ceea ce ar permite asigurarea unei acoperiri globale 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

Ulterior, reţeaua ar urma sa fie extinsă la 900 de sateliţi.

Proiectul “Rassvet”, cu un cost estimat la 430 de miliarde de ruble, reprezintă răspunsul Rusiei la sistemul american Starlink, susţinea Bakanov.

Începerea exploatării comerciale a sistemului “Rassvet” era planificată pentru 2027. Sistemul urma să fie utilizat inclusiv pentru controlul dronelor de luptă, a declarat în iunie preşedintele rus Vladimir Putin.

“Nu este cu nimic inferior Starlink-ului, poate chiar îl depăşeşte în anumite privinţe”, afirma la acea vreme liderul de la Kremlin.