Lukaşenko i-a cerut ambasadorului Rusiei să nu atragă Bielorusia în război

Minskul nu intenţionează să se alăture acţiunilor militare împotriva Ucrainei, a declarat preşedintele bielorus Alexandr Lukaşenko în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Rusiei, Boris Grîzlov, şi cu guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov.
Acesta a recunoscut public, pentru prima dată, că Kremlinul îl foloseşte pe Grîzlov pentru a convinge Bielorusia să se implice mai activ în conflict.
O înregistrare video a discuţiei a fost publicată de canalul de Telegram «Пул Первого».
„Nu este nevoie să fim atraşi într-un război. Şi nu este nevoie să ne împingeţi spre concluzia că Boris Viacheslavovici coordonează un proces de atragere a noastră într-un război”, a declarat Lukaşenko, adresându-se lui Grîzlov, potrivit The Moscow Times.
Agenţia de presă de stat bielorusă BelTA a precizat că aceste cuvinte i-au fost adresate în mod special ambasadorului, în timp ce propagandiştii ruşi de la TASS au omis această frază din relatarea lor.
Lukaşenko a adăugat, potrivit The Moscow Times, că a discutat această problemă în repetate rânduri cu Vladimir Putin şi a reiterat că bielaoruşii nu doresc să lupte împotriva ucrainenilor. Totodată, şi-a nuanţat refuzul oferind sprijin economic şi în domeniul securităţii pentru regiunile ruse, inclusiv pentru regiunea Moscova.
După cum a relatat anterior The Wall Street Journal, Bielorusia furnizează deja benzină şi produse petroliere Rusiei, pe fondul penuriei provocate de atacurile Forţelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor.
Actuali şi foşti oficiali ruşi şi europeni au vorbit, de asemenea, despre presiunile exercitate de Moscova asupra Minskului. Potrivit publicaţiei americane, de la începutul anului, Rusia încearcă să folosească teritoriul Bielorusiei pentru lovituri împotriva Ucrainei şi pentru operaţiuni hibride împotriva statelor NATO, ameninţând că va întrerupe sprijinul financiar.
Potrivit surselor, negocierile sunt purtate în principal de Grîzlov. În luna mai, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a sunat pe Lukaşenko şi l-a avertizat să nu intre în război.
La 19 iunie, Volodimir Zelenski i-a acordat lui Lukaşenko o săptămână pentru a demonta releele ruseşti care ghidau loviturile aeriene asupra oraşelor ucrainene, ameninţând că, în caz contrar, va face el însuşi acest lucru. La 24 iunie, Zelenski a anunţat că aceste relee şi-au încetat activitatea începând cu 22 iunie.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a calificat solicitarea Kievului drept o „ameninţare agresivă” şi a promis o întâlnire rapidă între Putin şi Lukaşenko. Anterior, la 16 iunie, Lukaşenko şi-a cerut scuze lui Zelenski pentru declaraţiile sale dure şi l-a asigurat că Bielorusia nu doreşte să lupte.
Zelenski a atras, de asemenea, atenţia asupra infrastructurii militare construite în Bielorusia, pe care documentele ruseşti o descriu „în contextul obiectivelor operaţiunii militare speciale (SVO)”, şi a promis că va transmite Minskului „semnalele necesare”.
În pofida presiunilor, sursele notează că, deocamdată, nu există indicii că Bielorusia va fi folosită în mod iminent pentru operaţiuni militare, deşi această posibilitate rămâne deschisă.