Marine Le Pen, şanse tot mai mari pentru a obţine o victorie facilă în alegerile prezidenţiale din Franţa [Sondaj]
Candidatul extremei drepte şi cel al extremei stângi la alegerile prezidenţiale din Franţa, ambii participanţi de mai multe ori la astfel de scrutinuri, s-ar putea întâlni în turul final al alegerilor din primăvara anului 2027, dacă politicienii de centru nu reuşesc să îşi unească forţele fragmentate.
Aproximativ 20 de persoane şi-au anunţat deja intenţia de a candida, însă printre cei mai bine plasaţi se află lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Naţională, Marine Le Pen, care obţine constant un scor mult mai mare decât ceilalţi candidaţi - 35-38% în primul tur, potrivit The Moscow Times.
Potrivit unui sondaj realizat în perioada 18-19 august de Toluna Harris Interactive pentru posturile de radio şi televiziune RTL şi M6, acest procent este cu cel puţin 16 puncte procentuale mai mare decât scorul oricăruia dintre ceilalţi 11 candidaţi, în cele cinci scenarii analizate.
În trei dintre aceste scenarii, pe locul al doilea în primul tur se clasează liderul formaţiunii de extremă stânga Franţa Nesupusă, Jean-Luc Melenchon. În cazul unui tur al doilea între candidaţii extremelor, Le Pen l-ar învinge pe Melenchon, obţinând 64% din voturi.
Le Pen, în vârstă de 58 de ani, şi Melenchon, în vârstă de 74 de ani, au participat fiecare de trei ori la alegerile prezidenţiale. La ultimele două scrutinuri, Le Pen a pierdut în faţa lui Emmanuel Macron, în timp ce Melenchon nu a reuşit niciodată să ajungă în turul al doilea.
În prezent însă, centrul politic nu dispune de un candidat puternic care să beneficieze de sprijinul larg al partidelor şi al alegătorilor, aşa cum a reuşit Macron atunci când a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2017.
Printre potenţialii candidaţi se numără doi foşti premieri ai lui Macron: Edouard Philippe, devenit primar al oraşului Le Havre şi lider al partidului Horizons, şi Gabriel Attal, din partidul Renaşterea.
Într-unul dintre scenariile sondajului, Philippe şi Melenchon obţin câte 17% în primul tur, iar într-un alt scenariu Philippe îl depăşeşte pe Melenchon, cu 19%. Philippe a declarat luni jurnaliştilor:
“Riscul ca Le Pen şi Melenchon să ajungă împreună în turul al doilea este real şi serios”, susţine sondajul.
Un alt posibil candidat important este europarlamentarul, jurnalistul, regizorul de filme documentare şi cofondatorul partidului Loc Public, politicianul de centru-stânga Raphael Glucksmann. În sondajul Toluna Harris Interactive, Glucksmann, care la acel moment încă nu îşi anunţase candidatura — lucru pe care l-a făcut abia duminica trecută — a obţinut 10-11%.
În perioada 2009-2012, Glucksmann a fost consilier special al preşedintelui de atunci al Georgiei, Mihail Saakaşvili. El susţine o poziţie proeuropeană şi pro-Ucraina. La alegerile pentru Parlamentul European din 2024, partidul lui Glucksmann, în alianţă cu Partidul Socialist, a obţinut în Franţa 13,83% din voturi — de peste două ori mai mult decât la alegerile precedente — şi s-a clasat pe locul al treilea la nivel naţional.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa este programat pentru 18 aprilie, iar al doilea pentru 2 mai 2027.
În 2025, un tribunal din Paris a găsit-o vinovată pe Le Pen, împreună cu mai mulţi deputaţi ai partidului său, de deturnarea a aproximativ 2,9 milioane de euro prin angajarea fictivă a unor asistenţi pentru activitatea din Parlamentul European.
La acel moment, i s-a interzis să candideze la alegeri timp de cinci ani, însă în luna iulie a acestui an, instanţa de apel a redus atât durata interdicţiei de a ocupa funcţii publice şi de a participa la alegeri, cât şi durata pedepsei. Deşi probabil va trebui să poarte o brăţară electronică şi să îşi desfăşoare o parte din campanie în arest la domiciliu, Le Pen şi-a anunţat candidatura din nou.
Le Pen şi liderul Adunării Naţionale, Jordan Bardella, pe care ea îl vede drept viitor premier, încearcă să scape partidul de imaginea de formaţiune extremistă.
Astfel, printre altele, au renunţat să mai insiste asupra retragerii Franţei din zona euro, au rupt legăturile cu Moscova după invazia Rusiei în Ucraina — Le Pen a condamnat operaţiunea rusă, calificând-o drept inacceptabilă, iar Bardella a susţinut în 2024 livrarea de arme către Ucraina — şi s-au distanţat de Donald Trump după revenirea acestuia la Casa Albă.
