O instanţă cehă decide că preşedintele Petr Pavel poate participa la summitul NATO

O instanţă cehă a decis că preşedintele ţării, Petr Pavel, poate reprezenta Republica Cehă la summitul NATO de la Ankara, de la începutul lunii iulie.
Printr-o hotărâre provizorie, Curtea Constituţională din Brno a decis că guvernul trebuie să îi permită fostului general NATO, în vârstă de 64 de ani, să participe la reuniunea alianţei de apărare.
Pavel, considerat un liberal, a făcut apel la cea mai înaltă instanţă deoarece guvernul, condus de premierul populist de dreapta, miliardarul Andrej Babis, îi respinsese cererea de a fi trimis la summit.
În schimb, doar Babis, alături de miniştrii de Externe şi al Apărării, Petr Mačinka şi Jaromir Zuna, urmau să se deplaseze la summitul din 7 şi 8 iulie.
O purtătoare de cuvânt a instanţei, scrie DPA, a declarat că judecătorii au luat în considerare în decizia lor faptul că şi predecesorii lui Pavel făceau parte în mod regulat din delegaţia la summiturile NATO.
Citiți și Preşedintele Cehiei îl dă în judecată pe premier pentru excluderea sa din delegaţia la summitul NATO
Hotărârea definitivă în disputa privind competenţa între şeful statului şi guvern este aşteptată în câteva luni. Republica Cehă este membră a NATO din 1999.
Ministrul de Externe vorbeşte despre o „tentativă de lovitură de stat”
Babis a anunţat că intenţionează să respecte „decizia neobişnuit de rapidă” a Curţii Constituţionale. Ministrul de Externe Mačinka a vorbit însă despre o „tentativă de lovitură de stat constituţională”.
Politicianul din Partidul Şoferilor, de dreapta, l-a acuzat pe preşedinte că „a instigat societatea fără încetare”.
Mačinka se află în conflict cu Pavel încă de când acesta din urmă a respins numirea fostului pilot de curse şi preşedinte onorific al Partidului Şoferilor, Filip Turek, în funcţia de ministru al Mediului.
Pavel solicită de mult timp creşterea cheltuielilor pentru apărare, dar Babis rămâne sceptic în această privinţă.
Abia recent a recunoscut că Republica Cehă nu va reuşi nici în acest an să îndeplinească obiectivul NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare.
„Mai întâi trebuie să punem în ordine finanţele publice”, a subliniat premierul.