Ratko Mladic, “Măcelarul Bosniei”, a murit în închisoare la vârstă de 84 de ani

Fostul general al sârbilor bosniaci Ratko Mladic, condamnat pentru genocid şi crime de război comise în timpul războiului din Bosnia, a murit la vârstă de 84 de ani.

Organismul ONU responsabil de centrul internaţional de detenţie de la Haga a anunţat că Mladic a murit joi, în spitalul închisorii, potrivit dpa.

Mladic ispăşea o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă în penitenciarul din oraşul olandez. Cauza exactă a morţii este încă investigată.

Pentru victimele războiului şi rudele acestora, omul cunoscut drept “Măcelarul Bosniei” a ajuns să simbolizeze atrocităţile conflictului.

Cea mai gravă crimă comisă într-un singur episod a fost masacrul din iulie 1995, când aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi bosniaci musulmani din enclava Srebrenica, în estul Bosniei, au fost ucişi.

Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII), cu sediul la Haga, l-a condamnat la închisoare pe viaţă. Tribunalul care i-a succedat a menţinut verdictul în apel, în 2021.

Un lung istoric al atrocităţilor împotriva civililor

Născut în Bosnia, un adevărat mozaic etnic prezentat cândva drept un exemplu de “frăţie şi unitate” în Iugoslavia, Mladic era un ofiţer de armată necunoscut până la destrămarea violentă a federaţiei, în 1991.

Un an mai târziu, a fost numit comandantul general al forţelor sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, desfăşurat între 1992 şi 1995.

Împreună cu liderul politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, el a încercat să cucerească teritorii vaste din Bosnia şi să le integreze într-un stat dominat de sârbi, desfăşurând o campanie rapidă şi nemiloasă împotriva forţelor bosniace şi croate.

Karadzic ispăşeşte, de asemenea, o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă pentru crime de război. Fostul lider sârb Slobodan Milosevic a murit în detenţie, la Haga, în 2006, înainte ca procesul său să se încheie cu un verdict.

Sub comanda lui Mladic, forţele sârbilor bosniaci au ucis mii de bosniaci şi croaţi în estul şi nordul Bosniei, au înfiinţat lagăre de detenţie în care civilii care nu erau sârbi erau ţinuţi în condiţii inumane şi au comis acte de violenţă sexuală pe scară largă.

Forţele sale au asediat, de asemenea, Sarajevo timp de mai bine de trei ani, folosind lunetişti şi artilerie pentru a ataca oraşul. Peste 11.000 de persoane au fost ucise în timpul asediului, inclusiv numeroşi copii.

Sute de mii de civili care nu erau sârbi au fost alungaţi din propriile locuinţe, în timp ce forţele sârbilor bosniaci încercau să creeze teritorii omogene din punct de vedere etnic.

Mladic a devenit una dintre cele mai notorii figuri ale războiului. Imagini televizate filmate la Srebrenica în iulie 1995 îl arătau împărţind ciocolată copiilor şi încercând să le liniştească pe femeile speriate.

Ulterior, femeile şi copiii au fost expulzaţi din enclavă cu autobuzele, în timp ce bărbaţii şi băieţii au fost separaţi de ei şi duşi într-un alt loc. Mii dintre aceştia au fost ulterior executaţi în cadrul unor crime în masă.

Arestat după ani de fugă

Născut în 1942, în Kalinovik, la sud de Sarajevo, Mladic a urmat academia militară din Belgrad şi a avansat în ierarhia armatei iugoslave.

După război, a rămas fugar timp de ani de zile şi nu a fost arestat decât în mai 2011, în Serbia.

Uniunea Europeană condiţionase progresul Serbiei către o posibilă aderare la UE de cooperarea acesteia pentru aducerea în faţa justiţiei a suspecţilor căutaţi pentru crime de război.

Ulterior, Mladic a fost transferat la Haga. Serbia a început în cele din urmă negocierile de aderare la UE în 2014.

Genocidul de la Srebrenica rămâne un subiect controversat în Serbia

Masacrul de la Srebrenica a fost recunoscut juridic drept genocid de tribunalele internaţionale, însă oficialii sârbi au respins această caracterizare.

În timpul procesului său, Mladic nu şi-a exprimat regretul şi a întrerupt în repetate rânduri procedurile judiciare.

Starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ în închisoare, iar guvernul sârb solicitase eliberarea sa din motive umanitare.

Tribunalul a respins cea mai recentă cerere a sa pe 20 august, motivând că nu mai era apt pentru a fi transportat şi că se apropia de sfârşitul vieţii.

Totodată, instanţa a concluzionat că, din motive umanitare, era mai potrivit ca Mladic să rămână la Haga decât să fie transferat în altă parte.