40 de primari din întreaga lume se unesc pentru a riposta împotriva exploziei centrelor de date AI

De la Phoenix la Melbourne, o coaliţie globală de lideri locali spune că boom-ul centrelor de date pentru inteligenţă artificială le consumă energia, apa şi terenurile — şi că au încetat să mai aştepte.

Patruzeci de primari din oraşe de pe patru continente au semnat un acord de referinţă care stabileşte condiţiile în care vor accepta centre de date AI.

Acest lucru vine în contextul în care autorităţile urbane se opun unei industrii despre care afirmă că pune presiune pe reţelele electrice, epuizează rezervele de apă şi reduce spaţiul disponibil pentru locuinţe, scrie Euronews.

Acordul, lansat marţi în cadrul London Climate Action Week de către C40 Cities, o alianţă de aproape 100 de oraşe care lucrează pentru combaterea schimbărilor climatice, stabileşte standarde comune privind energia curată, alegerea amplasamentului, utilizarea apei şi beneficiile pentru comunităţi.

Este prima încercare coordonată la nivel global a administraţiilor locale de a anticipa extinderea centrelor de date înainte ca aceasta să le copleşească.

Aproximativ 1.700 de centre de date sunt deja amplasate în reţeaua de oraşe C40, iar dezvoltarea este estimată să crească cu peste 40% în 50 dintre aceste oraşe.

De la Phoenix la Melbourne

Acordul a pornit dintr-o discuţie între primarii din Phoenix şi Melbourne, care au constatat că se confruntă cu probleme identice: centre de date care consumă cantităţi uriaşe de electricitate şi apă şi concurează cu dezvoltatorii imobiliari pentru terenurile disponibile.

„Am descoperit că provocările din fiecare regiune a lumii erau foarte similare. Abordarea noastră a fost să spunem: bine, cum folosim acum o voce globală a primarilor pentru a stabili condiţiile în care vor accepta centre de date”, a spus Cassie Sutherland, directoare executivă la C40.

Phoenix se află printre primele 10 pieţe de centre de date din America de Nord.

Cereri de autorizare aflate în aşteptare doar în zona metropolitană ar dubla cererea de electricitate a oraşului dacă ar fi aprobate toate. Primarul Kate Gallego a spus că actualul val de investiţii agravează schimbările climatice şi nu serveşte comunităţile locale.

„Înţelegem importanţa acestei inovaţii, creează locuri de muncă excelente în comunitatea noastră. Vrem doar să ne asigurăm că facem lucrurile corect pentru rezidenţii noştri şi pentru sănătatea planetei”, a spus Gallego.

În Melbourne, situaţia este şi mai severă. Dacă oraşul îşi duce la capăt toate planurile actuale, centrele de date vor consuma până la 20 de miliarde de litri de apă anual, adică aproximativ 4% din aprovizionarea cu apă potabilă, potrivit lord-primarului Nicholas Reece.

Rezervele de apă ale oraşului sunt deja sub presiune din cauza creşterii populaţiei, a perioadelor mai lungi de secetă şi a intensificării valurilor de căldură.

Ce cere acordul

Standardele sunt precise. Centrele de date ar trebui construite pe terenuri abandonate sau subutilizate, alimentate cu energie regenerabilă şi sisteme de stocare în baterii şi obligate să reducă consumul de apă, să reducă emisiile şi să recupereze căldura reziduală.

Acestea ar trebui să creeze locuri de muncă locale, să achiziţioneze bunuri şi servicii local, să finanţeze propriile îmbunătăţiri de infrastructură şi să se implice semnificativ în comunităţi.

Primarii sunt limitaţi în ceea ce pot face individual. Sutherland a spus că viziunea trebuie transpusă în reglementări şi ghiduri locale, cu sprijinul operatorilor de utilităţi, al altor niveluri de guvernare şi al sectorului privat.

Aproximativ jumătate dintre cei 40 de semnatari sunt oraşe din SUA, inclusiv Seattle, Chicago, Miami, Phoenix şi Palo Alto.

Oraşe europene din Grecia, Spania, Italia, Germania, Regatul Unit şi Norvegia au semnat, alături de oraşe din Canada, Kenya, Africa de Sud, Sierra Leone, Coasta de Fildeş, India, Australia şi Liban.

Absenţa notabilă a Asiei de Sud-Est

Niciun oraş din Asia de Sud-Est nu a semnat acordul, deşi regiunea reprezintă un sfert din creşterea globală a cererii de energie.

Peste 2.000 de centre de date sunt deja operaţionale în Indonezia, Malaezia, Singapore, Tailanda, Vietnam şi Filipine, potrivit think tank-ului Ember.

Agenţia Internaţională pentru Energie afirmă că cererea anuală de energie a acestor centre va ajunge la mai mult decât dublul nivelului actual în următorii cinci ani.

Malaezia, în special, a devenit un magnet pentru investiţii din partea Microsoft, Google şi Nvidia.

Mai multe oraşe din Asia de Sud-Est au spus că nu pot semna din cauza politicilor naţionale sau a altor complicaţii, a precizat C40, adăugând că discuţiile continua.

Centrele de date se concentrează în oraşe deoarece sistemele bazate pe AI necesită timpi de răspuns aproape instantanei, ceea ce face ca apropierea de clienţi să fie esenţială.

Ele tind să se aglomereze, formând ecosisteme metropolitane în care argumentul economic depăşeşte costurile terenurilor — o dinamică ce abia recent a început să împingă dezvoltarea către zone rurale, potrivit lui Andrew Batson, şef global al cercetării centrelor de date la JLL.

Semnatarii acordului mizează pe ideea că un front unit schimbă calculele industriei. După cum a spus Gallego, fără un astfel de front, dezvoltatorii vor căuta pur şi simplu oraşe prea slabe pentru a cere condiţii mai bune.