Belgia e deschisă utilizării activelor ruseşti îngheţate pentru sprijinirea Ucrainei, dacă Europa îşi asumă riscurile împreună

Ministrul belgian al afacerilor externe şi europene, Maxime Prévot (Getty Images)
Redacţia
20.08.2026
Ministrul belgian al afacerilor externe şi europene, Maxime Prévot (Getty Images)
Redacţia
20.08.2026

Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a sugerat că guvernul său ar putea susţine utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro reprezentând active ruseşti îngheţate pentru sprijinirea Ucrainei, cu condiţia ca Europa să dea dovadă de “solidaritate” şi să împartă riscurile.

În decembrie anul trecut, Belgia a blocat planul UE de a folosi activele suverane ruseşti îngheţate – dintre care majoritatea sunt păstrate la Euroclear, o casă de compensare cu sediul în Belgia – drept garanţie pentru un împrumut important destinat Ucrainei, privând Kievul de o sursă importantă de finanţare, potrivit Kyiv Independent.

În schimb, UE a convenit în aprilie să acopere două treimi din necesarul bugetar al Ucrainei până la sfârşitul anului 2027 printr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, finanţat prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital.

Fără un sprijin financiar suplimentar, Kievul este probabil să aibă nevoie de noi fonduri până la jumătatea anului 2027.

“Riscurile pe care le-am identificat atunci nu au dispărut în mod miraculos. Dar nu avem nicio obiecţie fundamentală faţă de utilizarea acestor bani pentru sprijinirea cauzei ucrainene”, a declarat Prévot în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev.

Belgia se teme că ar putea rămâne singură cu factura

Premierul belgian Bart De Wever s-a opus unei iniţiative a UE de a transforma activele în sprijin direct pentru Ucraina, în principal din cauza temerilor că Belgia ar putea fi obligată să ramburseze singură banii Rusiei dacă Moscova ar câştiga o eventuală dispută juridică privind această măsură.

“Belgia nu are capacitatea de a purta singură pe umeri rambursarea a peste 200 de miliarde de euro”, a spus Prévot.

Pentru Prévot, condiţia prealabilă pentru orice astfel de utilizare a activelor ruseşti este ca acţiunea să fie coordonată între ţările europene „sau chiar dincolo de acestea”, cu „clauze de solidaritate negociate în prealabil”.

“Acea solidaritate nu s-a materializat niciodată, probabil pentru că multe alte capitale erau, de asemenea, conştiente de riscuri şi nu doreau să şi le asume”, a adăugat el.

Ministrul a subliniat, de asemenea, că “în niciun moment ezitările Belgiei sau refuzul său de a utiliza activele îngheţate nu trebuie înţelese sau interpretate ca o lipsă de dorinţă de a ajuta Ucraina şi cu atât mai puţin ca o dorinţă de a oferi orice fel de ajutor Rusiei”.

Tratatul dintre Belgia şi Rusia reprezintă principala problemă juridică

Riscul de care se teme Belgia provine în principal dintr-un tratat bilateral de investiţii pe care Belgia îl are încă cu Rusia.

Semnat la sfârşitul Războiului Rece, tratatul interzice “exproprierea” activelor ruseşti.

Legalitatea aplicării acestui tratat este însă pusă sub semnul întrebării după ce UE a declarat că statele membre nu ar trebui să pună în aplicare hotărâri ale unor instanţe care contravin regimului de sancţiuni al blocului.

În cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni, adoptat în iulie, textul convenit menţionează existenţa unor “măsuri de protecţie” pentru entităţile care respectă sancţiunile şi sunt supuse unor presiuni juridice externe, însă fără a oferi detalii concrete.

Rusia a intentat în mod repetat procese împotriva Belgiei pentru a obţine deblocarea activelor sale, însă până acum fără succes.

UE analizează posibilitatea unei confiscări

La Bruxelles, atenţia se îndreaptă treptat spre pregătirea terenului pentru o eventuală confiscare a activelor ruseşti îngheţate.

Doi diplomaţi europeni au declarat pentru Kyiv Independent că statele UE analizează posibilitatea unei încetări coordonate a tratatelor bilaterale de investiţii pe care 17 state membre le mai au cu Rusia.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat în aprilie că termenii împrumutului de 90 de miliarde de euro înseamnă că problema activelor ruseşti va trebui, în cele din urmă, redeschisă.

“Cu toate acestea, va trebui să găsim, cu sprijinul experţilor dacă este necesar, o soluţie solidă din punct de vedere juridic, care să reducă toate aceste riscuri. În caz contrar, Belgia îşi va menţine probabil poziţia prudentă şi rezervată”, a declarat Prévot.

“Să vedem ce vor aduce următoarele luni”, a concluzionat el.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos