CCR decide asupra Legii integrităţii. Ce prevederi sunt contestate

Curtea Constituţională a României (CCR) este aşteptată să se pronunţe luni asupra sesizărilor de neconstituţionalitate formulate împotriva noii Legi a integrităţii. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori USR şi PNL, precum şi de preşedintele Nicuşor Dan.

Miza este una importantă, întrucât legea reprezintă un jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august. În joc sunt fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro.

Ce prevederi sunt contestate

Una dintre principalele prevederi contestate se referă la aleşii locali pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Potrivit amendamentului introdus în Parlament, aceştia ar urma să îşi piardă mandatul în termen de 30 de zile, scrie Ziare.com.

Contestatarii susţin că această prevedere are caracter retroactiv şi contravine articolului 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Amendamentul a fost supranumit „Amendamentul Fritz”, întrucât este considerat relevant inclusiv pentru situaţia primarului Timişoarei, Dominic Fritz.

A doua prevedere contestată vizează declaraţiile de avere şi de interese ale persoanelor care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.

Opoziţia şi preşedintele României susţin că legea nu defineşte suficient de clar această categorie de persoane şi că publicarea informaţiilor despre averea unor persoane private, care nu deţin funcţii publice, reprezintă o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată.

Amendamentul a fost asociat cu situaţia Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan.

Senatorii USR şi PNL susţin că cele două prevederi au fost introduse prin amendamente propuse de PSD şi AUR şi că eliminarea lor este necesară pentru ca legea să respecte Constituţia şi să poată fi considerat îndeplinit corespunzător jalonul din PNRR.

Dispută politică privind banii europeni

Social-democraţii acuză USR şi PNL că, prin sesizarea CCR, blochează accesul României la 771 de milioane de euro pentru a-şi proteja liderii.

Contestatarii resping acuzaţia şi susţin că integritatea nu poate fi asigurată prin prevederi neconstituţionale şi că o lege declarată neconstituţională ar putea pune, la rândul ei, în pericol îndeplinirea jalonului PNRR în faţa Comisiei Europene.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat săptămâna trecută că aşteaptă ca CCR să stabilească luni dacă prevederile contestate de PNL, USR şi de preşedintele României sunt constituţionale. El a precizat că, în cazul în care sunt necesare modificări, acestea trebuie făcute până la 31 august, termenul până la care legea trebuie promulgată.

Şedinţa CCR, în contextul controverselor privind întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

Pronunţarea CCR are loc şi într-un context tensionat, după relatări de presă privind o întâlnire neanunţată oficial între preşedinta Curţii Constituţionale, Elena-Simina Tănăsescu, şi liderul PNL şi premierul demis, Ilie Bolojan.

Potrivit informaţiilor apărute în presă, întrevederea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean, într-un moment în care CCR urma să se pronunţe asupra unor cauze cu miză politică şi instituţională.

Elena-Simina Tănăsescu a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie potrivit căreia cauzele aflate pe rolul Curţii ar fi fost discutate în afara cadrului procedural şi legal.

Într-o serie de reacţii publice, preşedinţii curţilor de apel, precum şi reprezentanţii tribunalelor şi judecătoriilor din România au cerut clarificarea situaţiei. Preşedinţii curţilor de apel au apreciat că lipsa de transparenţă în cazul unor asemenea întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.

Mesaje similare au fost transmise şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care a solicitat explicaţii privind împrejurările întâlnirii, natura acesteia, motivul pentru care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului şi temele discutate.

CCR a precizat, la rândul său, că întâlnirile preşedintei Curţii cu reprezentanţi ai autorităţii executive vizează exclusiv aspecte administrative, organizatorice şi de reprezentare şi că nicio cauză aflată pe rol „nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal”.

CCR urmează să decidă luni dacă prevederile contestate ale noii Legi a integrităţii respectă Constituţia. Decizia este aşteptată cu atât mai mult cu cât actul normativ trebuie promulgat până la 31 august pentru îndeplinirea jalonului aferent din PNRR.