China începe să scoată Rusia de pe piaţa armamentului din ţările fostei URSS
După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia a rămas mult timp un partener firesc pentru ţările din Asia Centrală în domeniul furnizării de armament - toate proveneau din acelaşi complex militar-industrial.
China a început să coopereze treptat cu aceste state în domeniul apărării încă de la sfârşitul anilor 2010.
Însă, precizează The Moscow Times, după ce liderul rus Vladimir Putin a declanşat războiul din Ucraina, fostele republici sovietice au început să-şi diversifice mult mai activ arsenalele militare, pentru a nu mai depinde atât de mult de o ţară care consideră “vecinătatea apropiată” drept o zonă aflată exclusiv în sfera sa de influenţă.
Pentru ţările din Asia Centrală, China a fost mult timp în primul rând un partener comercial şi de investiţii, însă acum cucereşte tot mai rapid piaţa lor de apărare, susţine publicaţia The Caspian Post.
Beijingul vinde drone, avioane de transport, vehicule blindate şi sisteme de apărare antiaeriană, finanţează infrastructura destinată securizării frontierelor şi îşi extinde cooperarea cu structurile de forţă din regiune.
Turkmenistanul, de exemplu, a achiziţionat sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă (HQ-9) şi medie (HQ-12), iar Uzbekistanul - sistemul FD-2000, un echivalent al HQ-9.
Acelaşi Uzbekistan şi Kazahstan au demonstrat disponibilitatea de a introduce tehnică militară chineză de mari dimensiuni în forţele lor aeriene. Primul, se pare, a primit recent patru avioane de luptă multifuncţionale Chengdu J-10CE şi este posibil să fi convenit asupra livrării altor 20, notează Eurasianet. Al doilea operează deja opt avioane militare de transport Y-8F-200.
Apărarea antiaeriană este unul dintre cele mai importante şi mai sensibile elemente ale securităţii naţionale, astfel încât acceptarea unui nou furnizor în acest domeniu are consecinţe strategice semnificative, subliniază The Caspian Post.
Practic, ţara îi permite unui astfel de partener să devină parte a sistemului său de protecţie a spaţiului aerian.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul avioanelor de luptă. În plus, achiziţionarea unor astfel de sisteme creează legături pe termen lung cu furnizorul, care va trebui să ofere timp de ani sau chiar decenii rachete, piese de schimb, motoare, software, servicii de modernizare şi instruirea personalului.
Extinderea arsenalelor cu armament chinez are loc în pofida faptului că Kazahstanul, Kârgâzstanul şi Tadjikistanul sunt, alături de Rusia, membre ale unei alianţe militare – Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).
Cu toate acestea, Tadjikistanul chiar prezintă tehnică militară chineză la paradele de la Duşanbe, a remarcat compania de analiză în domeniul apărării Janes. Printre altele, ţara a achiziţionat transportoare blindate, vehicule blindate, mortiere autopropulsate şi arme de infanterie.
China finanţează, de asemenea, construirea şi dezvoltarea unor obiective de securitate de-a lungul graniţei dintre Tadjikistan şi Afganistan, inclusiv pentru protejarea propriilor coridoare de transport şi a investiţiilor în economiile statelor din Asia Centrală.
Ţările din regiune achiziţionează de la China şi drone, ceea ce a devenit deosebit de relevant pe fondul “războiului dronelor”, în care conflictul din Ucraina s-a transformat într-o mare măsură.
Astfel, Kazahstanul, Uzbekistanul şi Turkmenistanul şi-au completat arsenalele cu drone de luptă Wing Loong şi CH-3A.
Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), exporturile totale de armament ale Rusiei au scăzut în perioada 2021–2025 cu 64% faţă de perioada 2016–2020, iar ponderea Rusiei în exporturile mondiale de armament a coborât de la 21% la 6,8%.
