Este răceală sau astm? Simptomele pe care părinţii nu ar trebui să le ignore niciodată

De fiecare dată când se schimbă anotimpurile, mulţi părinţi se îngrijorează dacă tusea persistentă sau respiraţia şuierătoare a copiilor lor sunt doar o răceală sau un semn al unei afecţiuni mai grave. Astmul infantil este adesea confundat cu o infecţie respiratorie obişnuită, ceea ce duce la întârzierea tratamentului.

În cadrul emisiunii „She Health” de la NTDTV (un canal afiliat The Epoch Times), dr. Lin Kun-huang, directorul Clinicii Chung Jen, i-a îndemnat pe părinţi să acorde atenţie simptomelor precum tusea persistentă, senzaţia de apăsare în piept şi respiraţia şuierătoare — mai ales dacă acestea se agravează noaptea sau dimineaţa devreme, sau dacă durează mai mult de două săptămâni. Acestea pot fi semne de avertizare, iar părinţii ar trebui să solicite o evaluare şi un tratament profesional cât mai curând posibil.

Mitul potrivit căruia copiii depăşesc astmul odată cu vârsta

Mulţi părinţi înţeleg greşit adevărata natură a astmului, crezând că „copiii nu vor mai respira şuierător pe măsură ce cresc”, a afirmat Lin. Un studiu publicat în JAMA Pediatrics a urmărit peste 30.000 de copii diagnosticaţi cu astm înainte de vârsta de 6 ani. Aproape jumătate dintre copii au intrat în remisie până la vârsta de 12 ani, dar unele cazuri au persistat ori s-au agravat. Studiul a constatat că copiii spitalizaţi pentru astm în primul an după diagnostic aveau un risc de trei ori mai mare de a suferi de astm persistent până la vârsta de 12 ani, comparativ cu ceilalţi copii.

Lin a remarcat că mulţi părinţi consideră în mod eronat că un copil a depăşit astmul dacă respiraţia şuierătoare sau crizele devin mai puţin frecvente. Însă absenţa simptomelor nu înseamnă neapărat că boala a dispărut. Astmul este o afecţiune cronică, iar perioadele fără simptome vizibile pot indica pur şi simplu faptul că este bine controlat, nu că s-a vindecat.

Iniţiativa Globală pentru Astm recunoaşte, de asemenea, astmul ca fiind o boală cronică. Deşi nu poate fi vindecat, controlul timpuriu al factorilor de mediu şi utilizarea regulată a medicamentelor inhalate pot îmbunătăţi semnificativ controlul asupra bolii şi pot preveni agravarea acesteia.

Gestionarea factorilor de mediu contează

Gestionarea zilnică a factorilor de mediu este esenţială pentru controlul astmului. „Primul pas în îngrijirea astmului este evitarea alergenilor”, a precizat Lin, menţionând că printre factorii declanşatori comuni se numără mucegaiul şi acarienii.

Pentru a reduce expunerea, el recomandă controlul umidităţii din interior şi menţinerea locuinţei uscate, pentru a reduce dezvoltarea acarienilor şi a mucegaiului. Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA recomandă menţinerea umidităţii din interior între 30% şi 50%.

Utilizarea corectă a medicamentelor inhalate este esenţială

Tratamentul astmului a trecut de la medicamentele orale tradiţionale la steroizi inhalatori, care au mai puţine efecte secundare. Lin a menţionat că mulţi părinţi sunt îngrijoraţi în ceea ce priveşte efectele asociate steroizilor, cum ar fi faţa rotundă sau depunerea de grăsime în zona dorsocervicală, dar medicamentele inhalate elimină în mare măsură aceste preocupări, deoarece sunt administrate local, nu în întregul organism.

Totuşi, tehnica corectă este esenţială, a spus el. Mulţi pacienţi nu inhalează de fapt medicamentul în plămâni, ceea ce poate reduce eficacitatea acestuia.

Pentru a utiliza un inhalator:

1. Expiraţi: Aplecaţi-vă uşor în faţă şi expiraţi cât mai mult aer posibil din plămâni.

2. Inspiraţi: Ţineţi inhalatorul în gură şi ridicaţi partea superioară a corpului în timp ce inspiraţi adânc, menţinându-vă în poziţie verticală pentru a vă asigura că medicamentul ajunge în plămâni.

3. Ţineţi respiraţia: Ţineţi respiraţia timp de aproximativ 10 secunde după inhalare, pentru a permite medicamentului să se aşeze în căile respiratorii.

4. Clătiţi-vă gura: Clătiţi-vă gura după utilizare pentru a reduce reziduurile de medicament din cavitatea bucală, care pot provoca infecţii fungice.

Copiii cu astm pot face exerciţii fizice

Mulţi părinţi se tem că exerciţiile fizice vor declanşa astmul, de aceea le interzic copiilor să facă mişcare sau le limitează nivelul de activitate. Însă Lin a remarcat că exerciţiile fizice moderate pot contribui, de fapt, la îmbunătăţirea funcţiei respiratorii şi a condiţiei fizice generale. El recomandă joggingul, ciclismul şi înotul ca forme relativ uşoare de exerciţiu.

Pentru copiii care înotă, el recomandă alegerea piscinelor cu apă caldă şi evitarea celor cu un conţinut ridicat de clor, pentru a preveni afectarea traheei.

Pentru sportivii care trebuie să practice activităţi fizice de intensitate ridicată, Lin recomandă utilizarea unui inhalator înainte de efort, pentru a ajuta la deschiderea căilor respiratorii şi a preveni crizele de astm.

Primul ajutor în cazul crizelor severe

Pentru copiii cu alergii severe sau pentru cei cărora medicul le-a prescris unul, un autoinjector cu adrenalină poate salva viaţa în timpul unei reacţii alergice severe care afectează respiraţia, a spus Lin. Adrenalina deschide rapid căile respiratorii şi ajută la ameliorarea dificultăţilor de respiraţie.

Deşi astmul nu dispare neapărat odată cu vârsta, diagnosticul precoce şi tratamentul adecvat pot ajuta la ţinerea simptomelor sub control. Cu un tratament adecvat, majoritatea copiilor cu astm pot rămâne activi şi se pot bucura de o viaţă normală şi sănătoasă.

Sursa: Epoch Times SUA