Fost preşedinte CCR: "Nu va pleca numai Fritz din funcţie. Vor pleca foarte mulţi"

Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR), consideră că decizia CCR privind aşa-numitul „amendament Fritz” este neconstituţională şi susţine că aceasta ar putea avea consecinţe pentru numeroşi aleşi declaraţi incompatibili în trecut. Zegrean a făcut declaraţiile într-un interviu acordat Euronews România.

Referitor la întâlnirea dintre preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, şi premierul Ilie Bolojan, Zegrean a spus că astfel de discuţii nu sunt obişnuite şi că, atunci când au loc, ar trebui să fie anunţate public.

„Nu sunt şi se întâmplă foarte rar astfel de momente în care preşedintele Curţii se aibă la dispoziţie sau se aibă întâlnire cu un premier demis. Premierul demis, când e demis, se duce în treaba lui şi îi lasă în pace ţara”, a afirmat fostul preşedinte al CCR.

Întrebat dacă o întâlnire între preşedintele CCR şi un premier aflat în funcţie este normală, Zegrean a nuanţat: „Nu este normal, dar nu este nici anormal să se întâlnească când este nevoie de întâlnire. Dar orice întâlnire trebuie anunţată, trebuie făcută un comunicat de presă şi aşa mai departe.”

În ceea ce priveşte criticile formulate de mai multe curţi de apel şi de şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au pus sub semnul întrebării întâlnirea şi chiar au sugerat oportunitatea demisiei Simonei Tănăsescu, Zegrean a spus că situaţia este una nefericită.

„Sigur, nu este un moment potrivit nici pentru România, nici pentru nimeni. S-au întâmplat lucrurile acestea, doamna probabil că va pleca definitiv de la Curte şi ar fi păcat pentru că, trebuie să recunoaştem, este cea mai titrată de acolo. Dintre judecători Curţii, doamna este cea mai titrată. Şi nu pe degeaba este cea mai titrată, a avut o activitate însemnată în domeniul constituţional. Atât ca profesoară, cât şi ca judecător”, a spus fostul şef al CCR.

Zegrean a explicat şi de ce consideră că întâlnirea ar fi trebuit evitată, susţinând că era previzibil ca aceasta să genereze controverse.

„De ce a făcut întâlnirea asta nu ştiu, pentru că putea să-şi dea seama, trăind aici, fiind din Bucureşti, fiind bucureşteancă, fiind dâmboviţeancă, ştia ce se întâmplă dacă va fi văzută acolo. Şi ce nu ştia, şi îmi pare rău că nu ştia, trebuia să ştie lucrul ăsta, în camera deputaţilor în Senat, toate coridoarele sunt supravegheate cu camere de luat vederi. Deci cineva sigur a văzut-o intrând şi ieşind de acolo.”

„Este o decizie greşită, este o decizie total neconstituţională”

În privinţa deciziei CCR prin care a fost considerat constituţional aşa-numitul amendament Fritz, Zegrean a avut o poziţie categorică.

„Este o decizie greşită, este o decizie total neconstituţională. Pentru că, vă spun şi eu asta, am spus de câte ori, de două săptămâni tot vorbesc despre asta, în Constituţie scrie că legea civilă, adică legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau administrative mai favorabile. Deci dacă apare o lege penală în care pedeapsa este numai de 100 de ani, cât de 75 de ani, îţi dă pedeapsa aceea de 75 de ani.”

„Dar în civil nu poţi să faci asta. Şi am atras atenţia, am văzut că cineva totuşi din presă a sesizat azi, în sfârşit au înţeles ce am zis: că nu va pleca numai Fritz din funcţie. Vor pleca foarte mulţi. Pentru că sunt foarte mulţi care au fost declaraţi incompatibil sau în stare de incompatibilitate şi nu au plecat din funcţie pentru ca legea nu prevedea obligatoriul.”

Potrivit discuţiei din interviu, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) estimează că ar putea fi vorba despre 47 de persoane vizate.

Zegrean a insistat asupra efectului retroactiv pe care îl vede în aplicarea noilor prevederi: „Gândiţi-vă că sunt oameni care au fost declaraţi în incompatibilitate şi acum îi dai afară din slujbă pentru că au fost declaraţi atunci în stare de incompatibilitate.”

Fostul preşedinte al CCR a spus că a criticat încă din timpul dezbaterilor parlamentare soluţia legislativă şi că nu se aştepta ca aceasta să treacă de Curtea Constituţională.

„Nu ştiu ce a fost în mintea lor când au făcut legea asta şi când au declarat-o constituţională. Eu am vorbit chiar când se discuta, se vota la Parlament, nu cred că va trece. Uite că a trecut. Şi am zis că nu cred că va trece de Curte. A trecut şi de Curte. Ce să mai înţelegi?”

Întrebat despre prevederea referitoare la perioada de trei ani în care persoanele vizate nu ar mai putea ocupa anumite funcţii, Zegrean a răspuns:

„Bun, şi ei de când nu mai... Au fost declaraţi acum zece ani în situaţii de incompatibilitate. Nu a plecat trei ani. A rămas şi în continuare în funcţie. Ce faceţi cu ei acum?”

Zegrean: CEDO ar putea lămuri problema

Augustin Zegrean consideră că problema ar putea ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dar atrage atenţia că procedurile de la Strasbourg sunt de durată.

„Ar putea CEDO. CEDO poate foarte multe, în instanţele de 47 de judecători acolo. Şi, în general, ei judecă în echitate, nu în legalitate. Şi etic nu este să îi spui unul la unul ca, după zece ani, că bă, tu trebuie să dai trei ani afară din funcţie. Numai că la CEDO se ajunge foarte greu. (...) Pentru ca şi acolo dosarele stau la nesfârşit.”

Despre declaraţiile de avere şi de interese: „Este şi în folosul lor”

Întrebat despre decizia judecătorilor constituţionali referitoare la obligaţia demnitarilor de a-şi face publice declaraţiile de avere şi de interese, Zegrean a spus că măsura este în avantajul acestora.

„Păi este şi în folosul lor. Deci asta este părerea mea. Sigur că nu ştiu ce a fost, când trebuia să declari, când nu trebuia să declari. Nu o să dureze mult nici asta, că nu trebuie să-şi depună declaraţia.”

În opinia fostului magistrat, legislaţia ar putea fi modificată din nou de viitoarele guverne.

„Vin alţii la putere azi, mâine şi modifică din nou, ca să vadă cât au adunat ăştia, cât au fost ei la putere.”

Zegrean: „Eu îi suspectez pe politicieni de şantaj”

În final, fostul preşedinte al CCR a fost întrebat despre posibilele consecinţe asupra jalonului privind declaraţiile de avere şi de interese şi despre reacţia Comisiei Europene.

Zegrean a criticat modul în care autorităţile române au gestionat problema şi a susţinut că termenul-limită era cunoscut de mai mulţi ani.

„Oricum au o părere proastă despre noi pentru că, uitaţi-vă, se ştia de acum 5-6 ani ce trebuie să facem, că până în 31 august trebuie rezolvate problemele. Nu au făcut. Acum trebuie să le facă. În ultima clipă.”

El a lansat şi o acuzaţie la adresa clasei politice, legată de folosirea riscului pierderii fondurilor europene.

„Eu îi suspectez pe politicieni de şantaj. Este un şantaj ăsta. Trebuie să spui, acum trebuie să facem, dacă nu facem, pierdem banii. Până acum ce au făcut? Au dormit?”, a conchis fostul preşedinte al CCR.