Fostul ministru ucrainean al Apărării Mihailo Fedorov cere organizarea de alegeri prezidenţiale în timp de război

Fostul ministru ucrainean al Apărării Mihailo Fedorov, demis în iulie, a cerut organizarea unor alegeri prezidenţiale în timp de război, lansând cea mai directă provocare politică la adresa lui Volodimir Zelenski de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Politicianul, a cărui demitere bruscă luna trecută a declanşat un val de proteste, a declarat că Ucraina trebuie să “restabilească un proces democratic deplin chiar şi în condiţiile unui război prelungit”, într-un mesaj video publicat online marţi seara târziu, potrivit The Guardian.

“Democraţia nu poate fi ţinută ostatică de Rusia. Tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber luptăm”, a spus Fedorov în discursul său de nouă minute.

Deşi nu l-a menţionat pe Zelenski pe nume, Fedorov a sugerat că actualul preşedinte conduce un stat care funcţionează defectuos şi care întâmpină dificultăţi în combaterea corupţiei, în ciuda situaţiei de urgenţă naţională.

“Oamenii nu pot trăi la nesfârşit într-un stat în care nu înţeleg de ce sunt luate anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate”, a spus Fedorov, susţinând că Ucraina poate purta războiul şi, în acelaşi timp, poate organiza alegeri naţionale.

“Este deosebit de periculos atunci când societatea ajunge să creadă că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma ţara, ci loialitatea personală faţă de sistem”, a adăugat el.

Alegerile au fost suspendate în Ucraina de la instituirea legii marţiale, la începutul invaziei ruse la scară largă. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski s-a încheiat în mai 2024, însă în Ucraina nu a existat o dorinţă semnificativă de a organiza alegeri cât timp războiul continuă.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut anterior Ucrainei să organizeze alegeri, deşi relaţia sa, cândva tensionată, cu Zelenski s-a îmbunătăţit treptat în ultimul an, pe măsură ce Kievul a demonstrat că îşi poate menţine poziţia pe câmpul de luptă.

Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost ministru al Digitalizării din 2019 până în ianuarie, coordonând adoptarea dronelor de către ţară în timpul războiului. Ulterior, a ocupat pentru scurt timp funcţia de ministru al Apărării, într-un mandat considerat de succes, până în iulie.

El a fost însă înlăturat brusc de Zelenski în cadrul unei remanieri guvernamentale, după un conflict cu comandantul armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi. Au urmat proteste de stradă, care au dus ulterior la demiterea lui Sîrskîi, însă nu au existat semne că Fedorov urma să fie reinstalat.

Marţi, Zelenski l-a nominalizat oficial pe Evhen Hmara, ministrul interimar al Apărării, pentru a ocupa permanent această funcţie. Nominalizarea trebuie aprobată de Parlament.

Artem Bronzhukov, analist politic ucrainean, a pus sub semnul întrebării oportunitatea organizării alegerilor în condiţiile în care bombardamentele ruse continuă. “Astăzi nu există o înţelegere clară cu privire la modul în care poate fi garantată siguranţa oamenilor în contextul unui război la scară largă”, a spus el.

El a adăugat că există “o opinie destul de bine înrădăcinată în societatea ucraineană” potrivit căreia alegerile sunt necesare, dar numai după încheierea fazei active a războiului. Totodată, ţara rămâne “o democraţie aflată în război”, lucru demonstrat chiar de protestele care au urmat demisiei lui Fedorov din guvern.

Protestele au avut loc în fiecare seară într-o piaţă din apropierea sediului prezidenţial, în centrul Kievului, însă numărul participanţilor a scăzut treptat. Campania a fost însă relansată duminică seara printr-un miting special la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, scandând în mod repetat: “Fedorov, Fedorov, Fedorov...”.

Un sondaj realizat la începutul lunii a indicat că fostul ministru s-ar clasa pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 13,1%, în urma lui Zelenski, cu 22,3%, şi a fostului comandant al forţelor armate, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, cu 21,4%.

Acelaşi sondaj, realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis, a concluzionat că Zelenski ar pierde ulterior turul al doilea atât în faţa lui Fedorov, cât şi în faţa lui Zalujnîi. Ucraina utilizează un sistem electoral în două tururi.

Dacă Ucraina ar organiza alegeri, ar trebui să ţină cont de faptul că milioane de oameni au părăsit ţara sau au fost strămutaţi de la începutul războiului, iar peste un milion de persoane servesc în forţele armate, multe dintre ele pe linia frontului. De asemenea, aproximativ o cincime din teritoriul ţării se află sub ocupaţie rusă.