Impactul inteligenţei artificiale asupra mediului este “absolut îngrozitor”, arată un nou studiu

Impactul pe care inteligenţă artificială (AI) îl are asupra mediului a devenit extrem de grav, potrivit unei noi lucrări de cercetare.

Centrele de date care alimentează explozia AI produc cantităţi uriaşe de poluare, inclusiv prin utilizarea generatoarelor alimentate cu combustibili fosili. Iar apetitul industriei pentru infrastructură suplimentară şi modele AI tot mai consumatoare de resurse înseamnă că această tendinţă ar putea continua să se agraveze, potrivit site-ul Futurism.

Situaţia a ajuns până la punctul în care AI oferă industriei combustibililor fosili un avantaj important, potrivit unui nou studiu publicat în revista NPJ Climate Action.

Autorii susţin că industria petrolului şi gazelor foloseşte AI pentru a creşte productivitatea, a identifica şi exploata mai eficient zăcăminte şi a obţine profituri mai mari. Potrivit calculelor lor, aceste efecte depăşesc cu mult beneficiile obţinute prin utilizarea AI în sectorul energiei regenerabile.

Problema nu se limitează la centrele de date

Majoritatea analizelor privind impactul climatic al AI se concentrează pe energia consumată de centrele de date, pe utilizarea energiei regenerabile şi pe eficientizarea consumului.

Cercetătorii Will şi Holly Alpine susţin însă că această perspectivă este incompletă, din cauza că trebuie analizat şi modul în care AI schimbă economia producţiei de combustibili fosili.

Ei folosesc conceptul de “emisii facilitate” (enabled emissions) — adică emisiile suplimentare pe care o tehnologie le face posibile — şi le compară cu “emisiile evitate”, respectiv poluarea redusă datorită progreselor în domeniul energiei curate.

Concluzia lor este că emisiile facilitate de AI ar putea fi mult mai mari decât cele evitate prin utilizarea AI pentru dezvoltarea energiilor regenerabile.

De trei până la 13 ori mai multe emisii?

Conform estimărilor prezentate în lucrare, dezvoltarea accelerată a AI ar putea genera de trei până la 13 ori mai multe emisii provenite din combustibili fosili decât emisiile deja produse direct de centrele de date.

Asta schimbă semnificativ modul în care ar trebui evaluată amprenta climatică a inteligenţei artificiale.

Problema nu este doar legată de câtă energie consumă AI, ci şi legată de motivul pentru care este folosită această energie şi ce activităţi economice ajută AI să extindă?

Legătura dintre AI şi industria petrolului şi gazelor

Cercetătorii indică relaţii tot mai strânse între marile companii tehnologice şi industria combustibililor fosili.

Un exemplu este un contract pe 20 de ani dintre Microsoft şi Chevron pentru un proiect important bazat pe gaze naturale. Un altul este dezvoltarea de către Amazon a unei infrastructuri energetice majore bazate pe combustibili fosili.

Holly Alpine afirma că în companiile tehnologice există echipe de ingineri şi specialişti în vânzări care lucrează în mod explicit cu industria combustibililor fosili.

Potrivit acesteia, unii ingineri dezvoltă software şi sisteme AI în parteneriat cu marile companii petroliere pentru extinderea producţiei de combustibili fosili.

De ce este important acest lucru?

Dezbaterile despre impactul climatic al AI s-au concentrat în mare parte pe:

• consumul enorm de electricitate al centrelor de date;
• emisiile generate de producerea acestei energii;
• consumul de apă pentru răcirea infrastructurii;
• construcţia de noi centre de date.

Autorii studiului susţin că acestea reprezintă doar o parte a problemei.

Dacă AI permite companiilor petroliere să găsească noi zăcăminte, să optimizeze forajul, să reducă timpul necesar extracţiei şi să crească producţia, atunci tehnologia poate contribui indirect la mult mai multe emisii decât cele produse de propriile centre de date.

Asta înseamnă că AI este inevitabil “rea pentru mediu”?

Nu neapărat. AI poate fi utilizată şi pentru:

• optimizarea reţelelor electrice;
• prognoza producţiei de energie solară şi eoliană;
• reducerea consumului de energie;
• dezvoltarea de materiale şi tehnologii mai eficiente;
• monitorizarea emisiilor;
• îmbunătăţirea bateriilor şi a sistemelor de stocare.

Problema evidenţiată de studiu este bilanţul dintre aceste beneficii şi activităţile suplimentare pe care AI le face posibile în industria combustibililor fosili.

Concluzia autorilor

Cercetătorii susţin că opoziţia faţă de construirea unor noi centre de date rămâne justificată, dar că este nevoie de o abordare mult mai largă.

Ei cer reguli şi “garduri de protecţie” (guardrails) mai stricte pentru a împiedica dezvoltarea AI să împingă lumea către un viitor cu emisii şi mai mari.

Ideea centrală a studiului este, aşadar, importantă: amprenta climatică a AI nu poate fi măsurată doar prin energia consumată de serverele care rulează modelele. Trebuie analizat şi ceea ce AI permite altor industrii să producă.

Notă: cifrele de tip “de 3–13 ori” sunt estimări ale autorilor studiului, nu o măsurătoare definitivă a emisiilor globale generate de AI. Concluziile depind de ipotezele şi metodologia folosite pentru a calcula aceste “emisii facilitate”.