Premierii Canadei şi Luxemburgului propun înfiinţarea unei bănci pentru finanţarea NATO
Ţările NATO trebuie să se reînarmeze, şi încă rapid. Însă guvernele întâmpină uneori dificultăţi în alocarea fondurilor necesare, fiind nevoite fie să majoreze deficitele bugetare, fie să reducă alte cheltuieli.
Instituţiile financiare private au o capacitate limitată de a acorda credite sectorului apărării. Soluţia la această problemă constă în înfiinţarea unei Bănci pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB), potrivit lui Mark Carney şi Luc Frieden, prim-miniştrii Canadei şi, respectiv, Luxemburgului.
„Capacitatea noastră de a mobiliza capital trebuie să fie la fel de robustă ca forţele noastre armate”, scriu aceştia într-un articol publicat în Financial Times.
Potrivit ideii lui Carney şi Frieden, banca NATO ar urma să funcţioneze după modelul Băncii Mondiale şi al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Ţările care vor participa la capitalul DSRB (statele europene ale alianţei şi Canada) îi vor furniza, în primul rând, fonduri, asigurându-i astfel imediat lichiditate, scrie The Moscow Times. Guvernele vor putea contabiliza această finanţare drept cheltuieli pentru apărare, pe care statele NATO au convenit să le majoreze la 5% din PIB. În al doilea rând, participanţii vor oferi garanţii guvernamentale, ceea ce va permite băncii şi obligaţiilor sale, în cazul în care va atrage fonduri de pe piaţă, să obţină cel mai înalt rating de credit, AAA.
DSRB va acorda împrumuturi doar companiilor înregistrate în ţările membre, precum şi direct guvernelor. Activitatea sa va atrage capital privat printr-un efect de multiplicare. Un astfel de capital lipseşte în prezent acut din sectorul apărării, insistă Carney şi Frieden: „În timp ce reglementările limitează creditarea sectorului apărării de către băncile comerciale la aproximativ 12 euro pentru fiecare 1 euro capital propriu, sistemul de garanţii multilaterale al DSRB le va permite să acorde împrumuturi de peste două ori mai mari decât această sumă.”
„Modelul pe care îl propunem ne va permite să punem în comun capitalul ţărilor participante fără a le compromite capacitatea bugetară. Acest lucru, la rândul său, va contribui la atragerea capitalului privat, la reducerea costurilor de finanţare şi la asigurarea unor soluţii pe termen lung în condiţii mai avantajoase. Acest lucru ne va permite să acţionăm rapid şi decisiv — ceea ce este esenţial în contextul actualelor transformări ale ordinii mondiale”, scriu prim-miniştrii.
Având în vedere angajamentele statelor membre NATO de a creşte cheltuielile pentru apărare, ţările europene şi Canada trebuie să îşi majoreze colectiv cheltuielile de apărare cu peste 850 de miliarde de euro anual. Cu toate acestea, la summitul alianţei de anul trecut, unde s-a decis creşterea cheltuielilor pentru apărare la 5% (3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru măsuri conexe de securitate), Spania a renunţat la acest angajament, argumentând că ar necesita reduceri ale cheltuielilor sociale. Noul prim-ministru al Cehiei, Andrej Babis, a anunţat recent, de asemenea, că îndeplinirea acestui angajament va fi amânată.
Dacă în 2015 cheltuielile militare ale SUA se ridicau la 0,7 trilioane de dolari, iar cele ale Europei şi Canadei la 0,3 trilioane de dolari, în 2025 acestea vor ajunge, potrivit estimărilor NATO, la 0,8 trilioane şi, respectiv, 0,6 trilioane de dolari. Aceasta înseamnă că ponderea Europei şi Canadei a crescut de la 30% la 43%.
Iar europenii doresc să „reînnoiască alianţa; consolidăm componenta sa europeană”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz după reuniunea de miercuri a liderilor celor cinci principale ţări europene din NATO — Regatul Unit, Germania, Italia, Polonia şi Franţa. Aceştia sunt nevoiţi să facă acest lucru atât din cauza agresiunii ruse, cât şi a dorinţei lui Donald Trump de a reduce implicarea SUA în apărarea Europei. Washingtonul a anunţat deja retragerea a peste 5.000 de militari din Germania, planuri de reducere a numărului de arme care ar putea fi desfăşurate în cazul unei crize militare şi o revizuire a forţelor sale din Europa.
„Cu toţii înţelegem: Europa trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru propria apărare şi securitate”, a declarat prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni.
