România comunistă, în documentele Securităţii: Oameni la cozi, magazine goale şi "comentarii tendenţioase"

Într-o postare publicată marţi pe reţelele sociale, cu titlul Viaţa sub spectrul lui „Hai, repede, că s-a băgat…”, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) afirmă că doctrină comunistă referitoare la organizarea agriculturii s-a dovedit, de la bun început, falimentară.

„Gospodăriile Agricole Colective (rebotezate ulterior Cooperative Agricole de Producţie) nu au fost altceva decât un alt aspect al propagandei regimului. Nicio GAC, respectiv niciun CAP nu s-au ridicat vreodată la nivelul imaginii oficiale promovate de autorităţile comuniste.

În ciuda reportajelor triumfaliste din presa oficială, în care pământul era exploatat cu mijloace tehnice moderne, agricultura era, în realitate, Cenuşăreasa economiei româneşti.

Nimic surprinzător, deoarece majoritatea fondurilor erau direcţionate în industria grea. Practic, agricultura era marcată de lipsa investiţiilor, a pieselor de schimb şi a combustibililor, de penele de electricitate, de nepăsare şi de decizii proaste. În multe cazuri munca se făcea manual, cu sapa, ori, în cel mai bun caz, cu utilaje tractate de cai”, se arată în textul citat.

CNSAS aminteşte faptul că, pe vremea comunismului, în România, recoltele erau strânse de elevi, studenţi, militari în termen etc. şi, în pofida cifrelor oficiale, producţia era foarte slabă. Mai mult, o altă parte a produselor alimentare era exportată, iar toate acestea se reflectau negativ în ceea ce priveşte aprovizionarea populaţiei cu alimente.

„Dincolo de propaganda comunistă sunt mărturiile oamenilor, care au trăit atunci şi au experimentat direct umilinţele cozilor nesfârşite şi greutăţile întâmpinate pentru a pune ceva de mâncare pe masă. Când lumea se trezea cu noaptea-n cap pentru a se aşeza la cozi (fără a avea garanţia că, după ore de aşteptare, mai "prindea" carne) şi când muncitorii plecau neanunţat de la serviciu pentru că „s-a băgat” ceva”, se arată în textul publicat pe Facebook.

CNSAS afirmă că documentele prezentate în postarea sa demonstrează că, încă din 1980, penuria de alimente atinsese cote alarmante şi, deşi ele se referă la localităţi dintr-un singur judeţ (Cluj), cazurile prezentate sunt relevante pentru situaţia generală din ţară.

„De remarcat că, atunci când securiştii folosesc sintagme precum X din [adresa] îi relatează lui Y din [adresa], respectiv sursa 'S' / pe linie de 'S', ei se referă la scrisori interceptate, deşi Constituţia din 1965 garanta secretul corespondenţei (art. 33). Se înţelege de la sine că 'organele' urmau să aibă în atenţie 'elementele' nemulţumite.

Pe altă linie de lucru acţionau informatorii. Manifestarea nemulţumirii oamenilor era denumită în rapoartele Securităţii 'comentarii tendenţioase': era o infracţiune să constaţi şi să exprimi faptul că realitatea nu se plia pe propaganda statului. În lungile ore de stat la coadă cetăţenii discutau între ei, spunându-şi unul altuia păsurile. Iar informatorii, aflaţi la aceleaşi cozi cotidiene, îi turnau la Securitate.

Altfel, era bine în comunism, se găseau de toate”, conchide într-o notă vădit ironică postarea CNSAS, care publică inclusiv câteva documente având antetul Securităţii de la acea vreme, al căror conţinut îl redăm şi noi mai jos.

Documente (A.C.N.S.A.S., D 0012556, vol. 9):

MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ SECURITATEA MUNICIPIULUI DEJ

NR. 0059.228 din 4.X.1908

C Ă T R E INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ AL M.I. - Grupa sinteză -

În cadrul sectorului de construcţii al E.G.C.L. Dej se manifestă în ultimul timp o stare de îngrijorare profundă faţă de lipsa de alimente din comerţul de stat, dar mai ales există o indignare deosebită faţă de preţurile ridicate ale produselor din piaţa de alimente a municipiului.

Foarte frecvent muncitorii se exprimă la locul de muncă, astfel: "Cînd s-a mai văzut ca un meseriaş de categorie superioară să lucreze o oră pentru 3 ardei" sau îşi pun mereu aceeaşi întrebare: "... oare de ce nu aduce statul marfă şi ne lasă la cheremul pieţei".

Printre cei care se manifestă astfel enumerăm pe numiţii: [Cenzurat], muncitor zidar, [Cenzurat], muncitor sobar, [Cenzurat], muncitor zugrav, [Cenzurat], muncitor zugrav, [Cenzurat], zugrav şi [Cenzurat], muncitor zidar, toţi nesemnalaţi şi necunoscuţi pînă în prezent în evidenţele noastre. Această situaţie se reflectă în mod negativ şi asupra procesului de producţie în sensul că se pierd foarte multe ore din producţie datorită faptului că oamenii merg după aprovizionare fie la magazine alimentare, fie la aprozare din timpul programului. Semnificativ în acest sens este faptul că în data de 30 septembrie 1980, cînd s-a auzit că au sosit gogoşari la aprozare, din două echipe de zidari şi una de dulgheri care lucrau la Consiliul Popular Municipal Dej, nu a rămas la punctul de lucru nici un muncitor timp de aproape 6 ore, toţi s-au dus să stea la rînd la aprozare. Şi în prezent este suficient ca unul dintre muncitori să anunţe că a sosit ceva legume şi toată lumea pune uneltele jos şi pleacă pentru aprovizionare, fără să le mai pese de nici un fel de urmări. Aceste elemente vor fi în atenţia noastră, urmînd să fie luate măsuri adecvate în fiecare caz.

Şeful Securităţii Municipiale

Maior POP EMIL

***

MINISTERUL DE INTERNE SERVICIUL MUNICIPAL TURDA SECURITATE

Nr. 0015652 din 17.X.1980

CĂTRE, INSPECTORATUL JUD. CLUJ I. J. CLUJ 157 - Bir. Sinteze -

Lt. maj. Suciu A.

Sursa „GIURGIU” informează:

[Cenzurat], muncitoare la Şantierul 2 Construcţii Turda, afirmă: „... Am cumpărat cu 5 lei kgr. de cartofi din piaţă şi nu se găsesc nicăieri cartofi şi am auzit la radio că vor fi foarte puţini anul acesta.

[cenzurat] Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mîine nu mai avem din ce trăi. Ţuica era cu 34 kgr., acum sînt sticle de 1/2 kgr. dar cu 29 lei sticla, aşa s-a scumpit...”

Discutînd două femei între ele, una din ele afirmă „...în secţie nu vorbim numai de mîncare şi aprovizionare. Planul să-l facem, dar nu avem din ce, stai toată ziua la coadă şi nu primeşti carne şi nici la salam nu mai poţi ajunge...”

Lt. col. Mureşan I.

Inf. „GODEA” informează:

În Turda există o stare de spirit agitată, deoarece deja se resimte o lipsă acută şi de zahăr, nu numai de carne, cartofi şi zarzavaturi.

- În 16.X.1980 la măcelăria din Turda, Micro II, de la orele 7 dimineaţa s-a format deja rînd pentru carne de porc.

Multe persoane aducîndu-şi scăunele. La orele 16,30, cînd încă nu se desfăcea carnea, fiind un rînd de cca 300 de persoane, au sosit un număr destul de mare de personal muncitor, din cadrul Şantierului de construcţii, venind de la lucru, au intrat abuziv în faţa rîndului, creîndu-se scandal. Se contraziceau foarte agitaţi că degeaba se face rînd de dimineaţă de către pensionari, deoarece cei care lucrează din greu, după program nu mai pot ajunge la carne. S-au îmbrîncit între ei incit unii au fost scoşi din rînd şi strigau nemulţumiţi. [Cenzurat], profesor-pensionar fiind împins afară din rînd, a început să înjure conducerea de la comerţ, că de ce se aduce carne de porc numai de momeală, dacă tot nu pot asigura cerinţele, creîndu-se scandal şi certuri chiar între vecini şi prieteni de cartier.

Gestionarul magazinului a tot încercat să calmeze spiritele, anunţînd că are carne suficientă, dar a fost huiduit.

La măcelăria din centrul oraşului Turda, seara la orele 21, cînd se vindea carnea, era încă un rînd de cca 200 persoane, care zbierau întruna, deoarece apăreau unii care intrau abuziv în faţa. [Cenzurat], şeful forţelor de muncă din Turda, afirmă: „...n-am ce face, stau la rînd de la orele 16 şi uite este ora 21 şi mai am în faţa peste 100 de persoane. Noroc că se dă numai 2 kg. carne de persoană şi sper ca să-mi ajungă şi mie. Nu pot rămîne fără carne, chiar dacă stau pînă dimineaţa, întrucît am familie numeroasă care cere de mîncare...”

Mr. Ianko

Inf. „RADU” informează:

„Sîntem nemulţumiţi în oraşul C. Turzii, deoarece este foarte slab aprovizionat cu zarzavaturi şi mai ales cu cartofi. Din această cauză piaţa neorganizată este foarte scumpă şi nici pe piaţă nu se găsesc întotdeauna zarzavaturi şi legume. Cetăţenii se mai plîng de faptul că fructele sînt foarte scumpe şi se găsesc greu la aprozare şi pe piaţă...”

Mr. Butură Ioan

Inf. „GIURGIU PETRU” informează:

[Cenzurat], pensionar din Turda, fost condamnat la 9 ani I.C. pentru uneltire, afirmă: „... Mi-ar plăcea să se întîmple şi la noi cum s-a întîmplat în Polonia. N-ar strica să se înfiinţeze şi în ţara noastră, sindicatele libere...”

[Cenzurat], profesor pensionar, cunoscut în evid. noastre, afirmă: „...ce porcărie se întîmplă şi la noi, se vor mări chiriile la locuinţe pînă 100 la 100, poi se vor scumpi alimentele, un adevărat haos, mai rău ca în Polonia...”

[Cenzurat], jurist-pensionar din Turda, fost în PNL, urmărit în SI, afirmă: „...am ascultat la radio, le este frică şi celor din Ungaria şi Cehoslovacia ca să nu se înfiinţeze şi la ei sindicate libere ca în Polonia...”

[Cenzurat], pensionar din Turda, cunoscut în evidenţele noastre, afirmă: „...cum ne jucăm cu legile în ţara noastră, pînă ieri ţi-a dat voie să-ţi faci o casă de odihnă şi vine azi poruncă să ţi-o ia, frumoase legi se mai fac la noi în ţară...”

[Cenzurat], funcţionar din Turda, este în atenţia org. noastre, afirmă: „...măcelăriile şi prăvăliile goale, dar chiriile se măresc. Cred că a sosit şi la noi timpul să se deştepte şi ţăranul care vede că tot produsul care l-a realizat la C.A.P. se duce la stat, la bazele de recepţie şi lor nu le rămîne nimica de mîncare.”

***

INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ SECURITATEA MUNICIPIULUI DEJ

NR. 0059683 din 22.X.1980

C Ă T R E

INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ AL M.I.

- Grupa sinteză -

Urmare buletinelor noastre anterioare privind starea de spirit şi comentariile ce au loc în prezent în municipiul Dej, raportăm următoarele: Continuă să fie viu comentată şi, uneori, interpretată în mod negativ, tendenţios aprovizionarea cu produse agroalimentare din municipiul Dej. Astfel, numitul [Cenzurat] din Dej, [Cenzurat], fost membru în P.A.M. şi avertizat în anul 1979 pentru manifestări naţionalist maghiare, a afirmat în discuţii cu informatorul „KOVACS”, următoarele: „A cutreierat tot oraşul şi nu a găsit un gram de mezeluri şi negăsind nici carne, soţia lui nu poate pregăti ceva de mîncare, continuînd: Bine că batem din palme şi vorbim de ridicarea nivelului de trai, nu găseşti carne, ceapă, cartofi, ouă şi multe altele. Dacă-ţi trebuie un ou, plăteşti pe piaţă 3 lei bucata, 1 kg. ceapă 8 lei şi cartofi 5 lei. ... De unde să iei aceşti bani cînd lui i s-a ridicat impozitul la dublu. Spune mai departe că ţara aceasta este plină de pungaşi şi huligani, săracii elevi sînt scoşi la recoltare iar huliganii umplu cafenelele şi restaurantele. Ziua beau, noaptea fac spargeri şi jafuri. Am ajuns că ţara este [Cenzurat] a bandiţilor.”

Sus-numitul este lucrat în cadrul supravegherii informative şi urmează a fi încadrat informativ şi pe altă linie şi propunerea de măsuri corespunzătoare.

Tot legat de problema aprovizionării cu astfel de produse raportăm faptul că se resimte în continuare lipsa zahărului, a uleiului, făinii, că la diferite magazine alimentare se adună frecvent un număr mare de persoane iar din acestea o mică parte pot fi servite cu astfel de produse, restul comentează şi vociferează, plecînd de acolo foarte nemulţumiţi. De remarcat în municipiul Dej că peste 50% din cetăţenii care solicită aceste produse sînt din mediul rural şi chiar din comunele ce aparţin de judeţele Bistriţa-Năsăud ori chiar Maramureş.

Mulţi ţărani vin pe piaţă cu diferite produse pe care le vînd la preţuri mari pentru motivul că la cooperativa locală nu primesc decît circa a treia parte din preţul ce-l primesc pe piaţă.

O altă problema care este mult discutată şi care considerăm că nu este bine rezolvată în municipiul Dej este problemă pîinii negre care se cumpără în cantităţi apreciabile pentru hrănirea animalelor contractate cu statul sau ale populaţiei.

Oamenii se întreabă de ce mai este necesară fabricarea acestei pîini şi implicit consum inutil de gaz, de cheltuială cu personalul, de transport cînd ar putea fi foarte bine rezolvată problema prin cooperaţie să se vîndă celor care contractează animale cu statul făină pentru hrănirea acestor animale. Legat de această problemă, raportăm o împrejurare care putea duce la complicaţii mai deosebite. Este vorba de faptul că la şedinţa pentru lansarea cifrelor de plan la Depoul C.F.R. Dej făcîndu-se reproşuri de către cel care conducea şedinţa că de ce v-aţi lenevit, nu mai vreţi să creşteţi porci, găini, vaci, asistenţa a ris şi apoi s-a produs un adevărat vacarm în sală pe această temă.

Pe linie de „S” am obţinut o informaţie din care rezultă că numita [Cenzurat] din Dej, [Cenzurat], necunoscută în evidenţele noastre, adresîndu-se unei cunoştinţe de-a ei din Cehul Silvaniei, [Cenzurat], a afirmat : „Viaţa asta este numai un chin, o suferinţă, o luptă, este nenorocită. Aş renunţa la această luptă dacă nu aş avea cei doi copii căci săracii au avut nenorocul să se nască pentru aşa zile grele. Aici nimic nu se găseşte. Pentru toate trebuie să stau la coadă cu copii cu tot cînd la ouă cînd la zahăr. Nu mă necăjesc pentru mine ci pentru copilaşii mei. Imediat trece anul şi poate vine altul mai trist şi mai nenorocit.”

Pe linie de „S” s-au mai obţinut şi alte materiale despre alte persoane care comunică în alte localităţi din ţară situaţia negativă a alimentării cu produse alimentare a municipiului Dej.

Şeful Securităţii Municipiale

Maior POP EMIL