SUA - Riscul contaminării apei printr-un atac cibernetic cu ajutorul AI este real, avertizează un expert

Riscul ca hackerii să folosească inteligenţă artificială (AI) pentru a pătrunde în sistemele de alimentare cu apă şi pentru a modifica, eventual, procesele de tratare a apei nu mai este unul pur teoretic, potrivit expertului în securitate cibernetică John Walsh.

El afirmă că această tehnologie îi poate ajuta pe atacatori să identifice vulnerabilităţile mai rapid decât reuşesc apărătorii să le remedieze.

Walsh, director tehnologic pentru sectorul guvernamental şi infrastructura critică la compania de securitate cibernetică IGEL, a declarat pentru Newsweek faptul că AI accelerează ameninţările cibernetice îndreptate împotriva sistemelor de tehnologie operaţională (OT) care controlează staţii de tratare a apei, instalaţii energetice şi alte infrastructuri critice.

Deşi actorii rău intenţionaţi vizează de mult timp sistemele industriale de control, Walsh spune că tensiunile geopolitice, inclusiv războiul cu Iranul, împreună cu dezvoltarea rapidă a capabilităţilor AI, au crescut nivelul de urgenţă al acestei ameninţări.

“Avem o situaţie geopolitică în care infrastructura pare să fie vizată. Avem AI care intră în ecuaţie şi accelerează ritmul, viteza cu care se întâmplă lucrurile”, a declarat Walsh.

Potrivit expertului, problema este că ameninţarea evoluează tot mai repede, pe măsură ce atacatorii folosesc AI pentru a găsi şi exploata vulnerabilităţi.

Sistemele de alimentare cu apă şi de tratare a apelor uzate reprezintă o preocupare deosebită deoarece multe dintre aceste instalaţii sunt administrate de autorităţi locale cu resurse limitate şi infrastructură îmbătrânită.

Săptămâna trecută, Agenţia pentru Securitate Cibernetică şi a Infrastructurii (CISA), împreună cu parteneri federali şi internaţionali, a emis un avertisment potrivit căruia actori cibernetici efectuează operaţiuni de recunoaştere împotriva controlerelor logice programabile (PLC) din seria Siemens S7. Aceste echipamente sunt utilizate pe scară largă pentru automatizarea operaţiunilor din staţii de tratare a apei, instalaţii energetice, fabrici chimice şi alte obiective de infrastructură critică.

Atacurile reuşite de acest tip ar putea perturba accesul la apă, ar putea diminua încrederea populaţiei în sistemele de alimentare şi ar putea produce efecte în lanţ asupra producţiei alimentare, sistemului medical şi altor sectoare, avertizează Walsh.

“Când vizezi Rockwell, Schneider sau Siemens, vizezi aproximativ 70% dintre controlerele care nu sunt folosite doar pentru sistemele de apă şi ape uzate”, a spus Walsh. “Ele controlează instalaţii chimice, instalaţii energetice şi, practic, toate procesele de automatizare industrială, atât cele de proces, cât şi cele discrete”.

El a atras atenţia că atacurile asupra infrastructurii de apă ar putea avea consecinţe mult mai grave decât o simplă întrerupere temporară a serviciului.

“Oamenii îşi pierd încrederea în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare, iar fără apă putem rezista doar şapte zile”, a afirmat Walsh. Din perspectiva terorismului, el consideră că atacarea infrastructurii de apă ar putea fi “foarte eficientă şi poate chiar mai eficientă decât atacarea sistemului energetic”.

Walsh a adăugat că întreruperea alimentării cu apă ar putea afecta şi agricultura şi producţia de alimente, deoarece agricultura modernă depinde în mare măsură de sistemele automatizate şi de tehnologiile de control industrial.

Ameninţările recente sunt un semnal de alarmă

Agenţiile federale americane au avertizat în repetate rânduri cu privire la ameninţările cibernetice asupra infrastructurii de apă din SUA. Walsh a indicat existenţa unui tipar mai larg de atacuri asupra sistemelor industriale de control, în special a celor atribuite unor actori iranieni şi altor adversari statali.

“Pentru acest sector, nu este ceva nou”, a spus el. “Dacă privim istoricul ultimilor ani, în special atacurile iraniene, aş spune că, începând din 2023, aceştia şi-au perfecţionat cu adevărat metodele”.

El a menţionat atacuri care au vizat platforme de tehnologie industrială produse de companii precum Rockwell şi Siemens, precum şi un incident recent care a afectat o instalaţie energetică din Marea Britanie.

“Ceea ce vedem este un tipar şi este unul sistemic”, a afirmat Walsh. “Îşi perfecţionează tehnicile şi metodele şi îşi demonstrează capacităţile”.

Potrivit lui Walsh, companiile mici de utilităţi pot fi deosebit de vulnerabile deoarece funcţionează adesea cu personal şi bugete limitate.

“Aceste companii sunt mici şi au resurse limitate. În funcţie de capacităţile lor, este posibil să existe ţinte mai uşor de atacat”, a spus el.

Cum s-ar putea desfăşura atacul

Una dintre cele mai mari preocupări este posibilitatea ca hackerii să manipuleze sistemele industriale de control fără ca operatorii să fie alertaţi imediat.

Staţiile de tratare a apei se bazează pe controlere logice programabile (PLC) pentru automatizarea unor funcţii precum deschiderea vanelor, monitorizarea echipamentelor şi controlul proceselor de tratare chimică.

“În sistemul de alimentare cu apă folosim substanţe chimice pentru a purifica apa. Facem măsurători pentru a determina dacă apa este sigură pentru consum”, a declarat Walsh.

El a explicat că, în teorie, un atac cibernetic ar putea crea o situaţie în care operatorii primesc informaţii înşelătoare, care indică faptul că sistemele funcţionează normal, deşi în realitate nu funcţionează corespunzător.

“Am văzut acest lucru cu ani în urmă în cazul Stuxnet, unde centrifugele raportau că totul funcţionează normal, deşi în realitate nu era aşa”, a spus Walsh, referindu-se la operaţiunea cibernetică ce a vizat programul nuclear al Iranului. “Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla în orice tip de infrastructură de utilităţi”.

“Crezi că totul funcţionează bine, iar apoi descoperi că nu este aşa, deoarece toate sistemele raportează că funcţionează normal”, a adăugat el.

Walsh a subliniat că infractorii cibernetici şi actorii statali pot avea obiective diferite, de la întreruperea serviciilor până la încercarea de a manipula procesele de tratare a apei.

“Cel mai important lucru în cazul apei este că, atunci când analizezi un incident, să înţelegi care a fost obiectivul adversarului”, a spus el. “A vrut să vă oprească sistemul sau a vrut să contamineze chimic apa?”

Inteligenţa artificială accelerează ameninţarea

Walsh a spus că inteligenţă artificială (AI) schimbă peisajul securităţii cibernetice, din cauza că îi poate ajuta pe atacatori să descopere vulnerabilităţi, să analizeze software industrial şi să modifice rapid tehnicile de atac existente.

“AI accelerează capacitatea adversarului de a identifica o vulnerabilitate şi de a o exploata”, a spus el.

Potrivit lui Walsh, actorii statali pot cumpăra sau obţine în alte moduri acces la tehnologii industriale disponibile comercial şi pot folosi instrumente AI pentru a căuta puncte slabe.

“Un actor statal poate obţine acces la o arhitectură Rockwell şi apoi poate folosi AI pentru a analiza software-ul şi a identifica vulnerabilităţi şi metode de exploatare”, a spus el.

AI îi poate ajuta, de asemenea, pe atacatori să evite sistemele tradiţionale de apărare cibernetică, prin modificarea rapidă a programelor malware şi a metodelor de atac.

“Oamenii pot folosi AI pentru a modifica atacul şi pot face acest lucru într-un ritm atât de rapid, încât este dificil să ţină pasul cu ei”, a mai precizat Walsh. “Vedem tot mai multe vulnerabilităţi de tip zero-day, care sunt exploatate înainte să înţelegem despre ce este vorba”.

Deşi şi apărătorii folosesc AI pentru detectarea ameninţărilor, Walsh consideră că detectarea singură nu este suficientă.

“Modelul tradiţional — detectare, aplicarea unui patch şi reacţie — nu poate suporta singur întreaga povară”, a spus el. “Infrastructura critică are nevoie cu adevărat de un model de securitate bazat mai mult pe prevenţie”.

El a avertizat, de asemenea, că AI însăşi poate deveni o ţintă, dacă organizaţiile nu implementează controale de securitate adecvate.

“Dacă AI se bazează pe procesul de învăţare, iar adversarul poate ajunge la modelul AI şi îi poate furniza informaţii greşite, atunci vei obţine răspunsuri greşite”, a spus Walsh. “Toată lumea se grăbeşte să obţină cât mai multe capabilităţi. Trebuie să încetinim ritmul şi să ne asigurăm, în special în cazul tehnologiilor operaţionale şi al sistemelor critice, că există mecanisme de control, reguli clare şi securitate pentru AI”.

Pentru Walsh, principala provocare este că ameninţările cibernetice evoluează mai rapid decât capacitatea multor operatori de infrastructură critică de a se adapta.

“La un moment dat, va apărea ceva care va crea o nouă vulnerabilitate, iar un adversar o va identifica - mai ales cu ajutorul AI”, a spus el. “Arhitectura sistemului vostru trebuie să fie capabilă să facă faţă unei astfel de situaţii”.