“Sunt sceptic” – militarii ucraineni reacţionează la videoclipul-surpriză al lui Fedorov despre alegeri

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a lansat pe 18 august un videoclip surprinzător în care a cerut organizarea de alegeri în Ucraina, devenind de departe cea mai cunoscută persoană care susţine public o astfel de măsură de la începutul invaziei ruse pe scară largă.

Într-un mesaj publicat pe YouTube, Fedorov a spus că Ucraina are nevoie de un “mecanism legal, sigur şi realist” pentru organizarea alegerilor în condiţiile unui război prelungit, garantând în acelaşi timp dreptul la vot pentru militari, ucrainenii aflaţi în străinătate şi locuitorii regiunilor aflate în apropierea frontului.

“Nu trebuie să-l lăsăm pe [preşedintele rus Vladimir] Putin să decidă când îşi pot alege ucrainenii guvernul”, a declarat Fedorov, adăugând că democraţia reprezintă “o parte din ceea ce luptăm astăzi să apărăm”.

Fedorov devenise unul dintre cei mai populari oficiali guvernamentali ai Ucrainei în perioada în care a fost ministru al Apărării, coordonând reforme importante şi iniţiative menite să consolideze armata. Propunerile sale au beneficiat de sprijinul multor ucraineni, astfel că demiterea sa de către preşedintele Volodimir Zelenski la mijlocul lunii iulie a fost o surpriză pentru o mare parte a populaţiei.

Demiterea sa a fost urmată de proteste în mai multe oraşe din Ucraina, care continuă şi în prezent.

Însă apelul său pentru alegeri este extrem de controversat, mai ales din cauza dificultăţilor practice de a organiza un scrutin în timpul războiului.

Atacurile constante ale Rusiei asupra centrelor populate din Ucraina, prin bombardamente, rachete şi drone, fac aproape imposibilă garantarea unui proces electoral “sigur” atât timp cât războiul continuă. În plus, ar trebui organizate secţii de vot pentru militarii aflaţi pe front şi pentru milioanele de ucraineni care au fugit din ţară.

Kyiv Independent a întrebat patru militari ucraineni aflaţi în serviciu şi un veteran ce părere au despre videoclipul lui Fedorov.

Ofiţer în Ministerul Apărării al Ucrainei, sub protecţia anonimatului

“Reacţia mea este una de surpriză şi şoc. Şi puţină indignare, pentru că a fost în mod clar o încercare de a legitima în discursul public subiectul marginalizat şi tabu al organizării alegerilor sub legea marţială”.

Ofiţerul consideră că Fedorov făcea, de fapt, mai degrabă aluzie la alegerile parlamentare, deoarece Ucraina este o republică semiprezidenţială în care Parlamentul are puteri importante.

Organizarea alegerilor ar fi însă foarte dificilă: multe circumscripţii sunt ocupate de Rusia, iar reprezentarea parlamentară ar fi incompletă.

“Vreau alegeri? Da. Problema este demult depăşită şi asta este valabil la toate nivelurile. Sunt posibile? Nu, nu şi categoric nu”.

Problemă, spune el, nu ţine doar de securitate. Un număr mare de oameni nu ar putea vota din motive obiective şi nici nu ar putea candida sau desfăşura o campanie electorală în condiţii normale.

În opinia sa, militarii trebuie să îşi păstreze dreptul de a vota şi de a candida: “Este foarte important pentru mine să votez la următoarele alegeri. Dar cu cât trece mai mult timp, cu atât am impresia că acei candidaţi pe care aş fi dispus să-i susţin nu vor câştiga niciodată nicăieri”.

Artem Kariakin, militar în Forţele Armate ale Ucrainei

Kariakin spune că militarii de pe front urmăresc cu o anumită ironie discuţiile despre alegeri:

“Când o dronă FPV de 10 inci, care transportă o încărcătură antitanc uriaşă prinsă cu bandă adezivă, explodează lângă tine, iar undeva nu foarte departe oamenii se gândesc la alegeri, ai impresia că sunt două lumi complet diferite”.

El nu se opune democraţiei, dar are două mari întrebări.

Prima: Cum pot fi organizate alegeri în siguranţă? O variantă digitală ar ridica probleme privind încrederea şi credibilitatea rezultatului.

A doua: Ce ar schimba o nouă conducere în privinţa cursului războiului?

Kariakin se teme că alegerile ar putea absorbi atenţia societăţii şi chiar ar putea duce la folosirea militarilor şi unităţilor militare în scopuri politice, ceea ce ar putea afecta grav frontul.

“Nu sunt împotriva alegerilor democratice sub nicio formă, dar suntem siguri că un guvern nou ales – sau actualul guvern, dacă este reales – va mai avea o ţară pe care să o guverneze?”, a precizat el, adăugând că niciun candidat nu poate garanta pacea din cauza că acest lucru depinde în ultimă instanţă de Putin.

Oleksii, sergent-şef într-o unitate de drone

Oleksii crede că videoclipul lui Fedorov a fost o modalitate de a testa reacţia publicului înaintea unor eventuale alegeri, profitând de popularitatea sa.

“Sincer, nu am auzit nimic nou. Este amuzant că vorbeşte despre un sistem care trebuie schimbat, deşi el însuşi a fost unul dintre arhitecţii acestui sistem din 2019. Unde ai fost până acum? De ce abia acum ţi-ai dat seama că am mers cu toţii în direcţia greşită?”

El spune că este “sceptic” în privinţa motivelor lui Fedorov, adăugând că, totuşi, consideră că problema alegerilor este una legitimă şi că Ucraina ar trebui să studieze modul în care alte ţări aflate în război au organizat scrutine.

“Mi-ar fi important să votez, dar întrebarea este cine ar fi candidaţii”, a adăugat el.

Dmitro “Collector”, pilot de drone

Dmitro, membru al regimentului separat Kraken de sisteme fără pilot, îl consideră pe Fedorov unul dintre cei mai eficienţi miniştri ai Apărării ai Ucrainei.

“Dacă evaluăm volumul de muncă realizat pentru Forţele Armate şi pentru Ucraina în ansamblu în timpul războiului pe scară largă, probabil că acest ministru al Apărării a fost cel mai bun”, a spus el.

În ceea ce priveşte demiterea lui Fedorov şi videoclipul despre alegeri, Dmitro spune că nu este încă pregătit să tragă concluzii, deoarece pot exista mai multe motive.

El consideră că este mai bine ca publicul să aştepte explicaţiile lui Zelenski privind demiterea lui Fedorov.

Liubomir Dmitrişin, veteran şi activist în vârstă de 24 de ani

Dmitrişin consideră că protestele recente au obţinut rezultate importante. El crede că numirea lui Mihailo Drapatîi în locul lui Oleksandr Sîrskîi în funcţia de comandant-şef ar putea îmbunătăţi semnificativ situaţia în următoarele şase luni sau un an.

În ceea ce priveşte apelul lui Fedorov pentru alegeri, însă, Dmitrişin spune clar că nu îl susţine în acest moment.

“Criza apărută după demiterea să şi numirile nejustificate poate fi încă rezolvată fără alegeri. Dacă situaţia se schimbă şi criza ameninţă însăşi fundaţia statului, vom cere fără echivoc alegeri. Dar acel moment nu a venit încă”.

În plus, Dmitrişin subliniază că protestele nu au fost iniţial o campanie electorală pentru Fedorov: “Nu am susţinut niciodată candidatura politică a lui Fedorov. În sprijinul ministrului Apărării – da. În calitate de candidat politic – nu”.

Potrivit lui, principala revendicare a protestelor a fost lupta împotriva corupţiei şi abuzului de putere, nu o luptă politică şi nici solicitarea unor alegeri.

“Şi, de fapt, jumătate dintre revendicările noastre au fost îndeplinite”, a mai spus Dmitrişin.