Teheranul la răscruce. Liderii civili ai Iranului cer pace în contextul blocadei paralizante impuse de SUA

Cei mai importanţi oficiali civili ai Iranului cer public încheierea conflictului în desfăşurare cu Statele Unite, expunând o ruptură internă tot mai profundă, în timp ce încearcă să-i tempereze pe radicalii care susţin continuarea rezistenţei.

Costurile financiare şi sociale ale blocadei SUA sunt prea mari pentru a mai putea fi ignorate - întrucât preşedintele iranian Masoud Pezeşkian a declarat recent că ţara nu poate suporta o stare de incertitudine perpetuă, deşi a avertizat împotriva unor concesii care ar putea părea umilitoare pe scena mondială.

„Războiul trebuie să se încheie la un moment dat. Este mai bine să ne demonstrăm astăzi forţa şi demnitatea şi să spunem lumii că am câştigat şi că punem capăt războiului”, a declarat Pezeşkian, potrivit presei de stat citată de ZeroHedge.

Preşedintele Donald Trump a menţinut o blocadă neîntreruptă asupra Republicii Islamice după ce un memorandum de înţelegere anterior s-a prăbuşit - practic anulând capacitatea regimului de a exporta petrol, principala sa sursă de venituri. Acest lucru a aruncat Iranul într-o criză internă caracterizată de o inflaţie galopantă şi o criză tot mai gravă a costului vieţii.

Se aşteaptă ca presiunea să se intensifice şi mai mult în această săptămână, în condiţiile în care secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, se pregăteşte să anunţe ceea ce preşedintele Trump a caracterizat drept o „Zi Z economică”.

Deşi natura exactă a acestor măsuri punitive rămâne secretă, Bessent a semnalat ferm implementarea unor sancţiuni secundare de amploare împotriva oricărei ţări care continuă să facă afaceri cu Teheranul.

Un regim divizat

Presiunea pentru diplomaţie exercitată de guvernul civil al Iranului contrastează puternic cu schimbarea raporturilor de putere în rândul clericilor şi elitei militare. Pezeşkian susţine că demersul său diplomatic este în concordanţă cu obiectivele mai largi ale regimului, făcând referire la discursuri anterioare ale ayatollahului Mojtaba Khamenei - care a dispărut în mod evident din spaţiul public de la escaladarea conflictului.

„Am fost în prezenţa liderului suprem şi, de asemenea, în discursurile sale, el a declarat deschis că trebuie să depăşim această stare de «nici război, nici pace». Nu vom da înapoi în mod umilitor în faţa inamicului şi nu ne vom pleca capetele. Putem sta la masa negocierilor cu forţa, dar şi cu logică, şi ne putem rezolva problemele”, a remarcat Pezeşkian.

Înainte de dispariţia sa din spaţiul public, Khamenei ridicase la rang înalt facţiunile radicale care favorizează confruntarea militară în detrimentul moderaţilor care caută un nou acord cu Washingtonul. În ciuda acestui fapt, preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reluat avertismentele preşedintelui, subliniind riscurile grave pentru securitatea naţională generate de prăbuşirea economiei.

„Indiferent câtă putere militară avem, dacă oamenii noştri se confruntă cu dificultăţi, iar ţara nu are circulaţie financiară şi creştere economică, nu vom progresa. Ca persoană care a trecut prin război, înţeleg adevărata valoare a păcii”, a declarat Ghalibaf.

Poziţia Washingtonului: „Acordul corect”

Neîncrederea administraţiei Trump provine din istoria complicată a negocierilor recente, în timpul cărora oficialii americani au declarat că au primit semnale profund contradictorii de la Teheran. Acordul anterior s-a destrămat după ce Iranul a lansat o serie de atacuri asupra navelor maritime care navigau prin Strâmtoarea Hormuz.

Pentru Statele Unite, obiectivele rămân două şi nu sunt negociabile: Prevenirea nucleară: asigurarea faptului că Iranul îşi pierde definitiv capacitatea de a dezvolta sau obţine o armă nucleară. Securitatea maritimă: redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz pentru comerţul global.

Washingtonul transmite că va dicta termenii. Adresându-se jurnaliştilor vineri, preşedintele Trump a rezumat impasul diplomatic: „Le-ar plăcea să ajungă la un acord, dar nu sunt pregătiţi să încheie acordul corect.”