Anchetă explozivă Recorder despre şeful SPP: Pahonţu, parte din trupele de represiune ale lui Ceauşescu. Ar fi participat la masacrul din '89 [Video]

Lucian Pahonţu (Foto dambovietanu.com)
D.B.
26.08.2026
Lucian Pahonţu (Foto dambovietanu.com)
D.B.
26.08.2026

Generalul Lucian Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), ar fi făcut parte din trupele implicate în represiunea manifestaţiilor din 21 decembrie 1989, de la Bucureşti, şi ar fi participat, câteva luni mai târziu, la intervenţiile în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, înainte şi în timpul Mineriadei din iunie 1990, potrivit unei investigaţii publicate de Recorder.

Jurnaliştii Recorder au reconstituit, pe baza unor documente şi mărturii, o parte puţin cunoscută din biografia actualului şef al SPP.

Potrivit investigaţiei, Lucian Pahonţu a fost ofiţer în Trupele de Securitate între 1987 şi 1990, la UM 0305 Băneasa, structură care se afla în subordinea Departamentului Securităţii Statului. Acest episod al carierei sale nu apare explicit în CV-ul publicat pe site-ul SPP, unde este menţionat doar că, între 1987 şi 1990, a fost comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne.

Pahonţu, în dispozitivul de represiune din 21 decembrie 1989

Documentele consultate de Recorder arată că, în seara zilei de 21 decembrie 1989, plutonul comandat de locotenentul Lucian Pahonţu a fost trimis în centrul Bucureştiului şi a intrat în dispozitivul de blocare din zona străzii 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, la intersecţia cu actualul bulevard Nicolae Bălcescu.

Era chiar zona baricadei de la Intercontinental, unde, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, forţele regimului Ceauşescu au intervenit violent împotriva manifestanţilor. În acea noapte, 48 de oameni au fost ucişi, aproximativ 150 au fost răniţi, iar 1.245 au fost bătuţi şi arestaţi, potrivit datelor citate de Recorder.

Prezenţa lui Pahonţu în dispozitiv este confirmată inclusiv de propria declaraţie dată după Revoluţie. El susţinea însă că nici el, nici militarii din subordinea sa nu au avut contact cu manifestanţii şi că muniţia unităţii a rămas în lăzi sigilate.

Recorder arată însă că declaraţia lui Pahonţu diferă de mărturiile altor ofiţeri aflaţi în acelaşi dispozitiv. Locotenent-colonelul Ion Alecu, pe care Pahonţu însuşi îl indică drept comandant al dispozitivului, declara că militarii au avut contact cu protestatarii şi că a raportat superiorilor că „rezist cu greu demonstranţilor”.

Implicat şi în represiunea din Piaţa Universităţii

Investigaţia Recorder arată că Pahonţu ar fi fost implicat şi în evenimentele din iunie 1990, când forţele de ordine au intervenit pentru evacuarea protestatarilor din Piaţa Universităţii.

În dimineaţa zilei de 13 iunie, UM 0305 Băneasa, din care făcea parte Pahonţu, a participat la evacuarea violentă a Pieţei Universităţii. Potrivit rechizitoriului citat de Recorder, autorităţile au mobilizat atunci aproximativ 1.400 de militari ai Ministerului de Interne şi alte efective pentru îndepărtarea câtorva zeci de persoane aflate în greva foamei.

În acea dimineaţă, 260 de persoane au fost reţinute ilegal şi transportate la cazarma de la Măgurele.

La şefia SPP de peste două decenii

Lucian Pahonţu conduce SPP din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani şi a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, însă şi-a păstrat funcţia de şef al serviciului.

Generalul nu a răspuns punctual întrebărilor Recorder privind episoadele din 1989 şi 1990. În răspunsul transmis jurnaliştilor, acesta a afirmat că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate”.

Investigaţia mai arată că o parte dintre documentele referitoare la Trupele de Securitate din decembrie 1989 şi la Trupele de Pază şi Ordine din iunie 1990 sunt în continuare clasificate.

Jandarmeria şi Ministerul de Interne nu au permis Recorder accesul la acestea, invocând caracterul secret al documentelor, unele dintre ele putând fi cercetate abia după 100 de ani.

Materialul integral publicat de Recorder poate fi citit aici

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos