Curtea Supremă a SUA îi permite lui Trump, deocamdată, să continue demersurile împotriva votului prin corespondenţă

Curtea Supremă a Statelor Unite s-a pronunţat, luni, în favoarea preşedintelui american Donald Trump în încercarea administraţiei sale de a restricţiona votul prin corespondenţă, deşi rămâne neclar dacă guvernul va putea aplica efectiv măsurile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Judecătorii au votat 6-3, pe linii ideologice, pentru ridicarea unei ordonanţe de suspendare emise în iunie de un judecător federal din Massachusetts împotriva unui ordin executiv al preşedintelui, potrivit The Guardian.

Totuşi, o a doua ordonanţă de suspendare rămâne în vigoare, iar decizia Curţii Supreme lasă în continuare deschisă calea pentru noi contestaţii în instanţă.

“Decizia Curţii asupra acestei cereri nu înseamnă că orice măsură luată de guvern pentru aplicarea ordinului va fi neapărat legală”, au scris judecătorii majoritari într-o decizie nesemnată. “În această privinţă, timpul va demonstra”.

Cei trei judecători liberali s-au opus deciziei. Într-o opinie disidentă dură, judecătoarea Ketanji Brown Jackson a afirmat că hotărârea “introduce în mod inutil haos şi incertitudine în alegerile de la jumătatea mandatului care se apropie”.

Ce urmăreşte ordinul lui Trump

Trump a comparat în repetate rânduri votul prin corespondenţă cu frauda electorală, în pofida faptului că el însuşi a folosit acest sistem şi a numeroaselor dovezi privind securitatea sa.

În martie, el a ordonat guvernului să creeze o “listă a cetăţenilor” eligibili să voteze şi a cerut ca buletinele de vot prin corespondenţă să fie trimise doar persoanelor înscrise pe această listă.

De asemenea, a cerut Departamentului Justiţiei să acorde prioritate anchetării şi urmăririi penale a oficialilor electorali de stat şi locali care trimit buletine unor persoane considerate neeligibile să voteze la alegerile federale.

Oficiali democraţi din 23 de state şi Districtul Columbia au dat în judecată administraţia Trump, argumentând că Constituţia SUA conferă statelor şi Congresului, nu preşedintelui, autoritatea de a stabili regulile electorale.

Ei au susţinut că modificarea radicală a regulilor atât de aproape de alegeri riscă să priveze alegătorii de dreptul de vot şi să perturbe pregătirile electorale deja în desfăşurare.

Instanţele inferioare au blocat ordinul

Judecătoarea federală din Massachusetts, Indira Talwani, a dat dreptate statelor reclamante — aproape jumătate din ţară — şi a decis că Trump nu are autoritatea de a dicta statelor modul în care trebuie administrate alegerile federale.

Ea a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea agenţiilor federale de a întocmi liste exacte ale cetăţenilor eligibili.

O curte de apel i-a confirmat decizia, iar ulterior Talwani a emis o a doua ordonanţă de suspendare cu efect la nivel naţional.

Departamentul Justiţiei a argumentat că procesul intentat de state este prematur, deoarece administraţia nu luase încă măsuri concrete care să le fi prejudiciat şi, prin urmare, statele nu ar avea calitatea juridică necesară pentru a da în judecată guvernul.

Administraţia Trump a susţinut că suspendarea impusă de instanţa din Massachusetts o împiedică să finalizeze şi să implementeze înainte de noiembrie politici menite să promoveze “integritatea alegerilor”.

Statele conduse de republicani au sprijinit administraţia în faţa Curţii Supreme, susţinând că statele vor avea posibilitatea să contribuie la elaborarea listelor finale cu alegătorii eligibili.

Reacţii democrate

Majoritatea conservatoare a Curţii Supreme a ridicat acum prima ordonanţă de suspendare, permiţând administraţiei să avanseze cu planurile sale în timp ce litigiul continuă.

Liderul minorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, a declarat că decizia “seamănă haos” şi serveşte efortului lui Donald Trump de a submina alegerile “libere şi corecte”.

Jeffries a adăugat că lupta juridică împotriva ordinului executiv “ilegal” al lui Trump nu s-a încheiat şi că ordinul nu poate anula Constituţia. Potrivit lui, autoritatea de a reglementa alegerile rămâne la state şi Congres.

Procurorul general al statului New York, Letiţia James, a calificat decizia drept un „recul dureros”, dar a spus că biroul său analizează toate opţiunile juridice.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a anunţat, la rândul său, că statul intenţionează să conteste din nou măsurile în instanţă.

Miza alegerilor din noiembrie

Disputa privind modul în care alegătorii americani îşi pot exprima votul are loc cu mai puţin de 100 de zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor determina echilibrul de putere din Senatul şi Camera Reprezentanţilor SUA.

Alegătorii democraţi sunt consideraţi mai predispuşi să voteze prin corespondenţă decât republicanii. Potrivit States United Democracy Center, aproximativ unul din patru democraţi înregistraţi a votat prin corespondenţă în 2024, comparativ cu aproximativ unul din cinci republicani.

Datele federale arată ca aproximativ 30% din toate buletinele de vot la alegerile prezidenţiale din 2024 au fost transmise prin corespondenţă.

Un studiu al Brookings Institution din 2025 a estimat aproximativ patru cazuri de fraudă la fiecare 10 milioane de buletine de vot prin corespondenţă.

Ordinul executiv al lui Trump face parte dintr-un efort mai amplu de modificare a sistemului electoral american.

Trump a lansat în mod repetat acuzaţii despre existenţa unei fraude electorale pe scară largă în SUA, inclusiv în legătură cu înfrângerea sa în faţa lui Joe Biden în 2020, şi a făcut presiuni asupra Congresului controlat de republicani pentru adoptarea Save America Act, un pachet controversat de restricţii privind votul.