De ce este acuzat Israelul că s-a implicat în alegerile prezidenţiale din Columbia?

Aflat la final de mandat, preşedintele de stânga al Columbiei, Gustavo Petro, a acuzat fraudarea alegerilor după ce, potrivit rezultatelor preliminare ale turului doi al alegerilor prezidenţiale, candidatul desemnat de el a pierdut la o diferenţă mică.

Într-o serie de postări publicate luni pe reţeaua de socializare X, Petro a susţinut că opoziţia a cumpărat voturi şi că Israelul şi Statele Unite au intervenit pentru a-l ajuta pe candidatul opoziţiei de extremă dreapta, Abelardo de la Espriella, să câştige.

Petro a refuzat să recunoască rezultatele şi a cerut ca justiţia să deschidă o anchetă.

Preşedintele, căruia Constituţia i-a interzis să candideze pentru un al doilea mandat, a fost primul preşedinte de stânga al Columbiei, ceea ce l-a plasat în opoziţie faţă de Statele Unite, scrie Al Jazeera.

Administraţia sa este apreciată pentru reformele care au majorat cheltuielile sociale, au crescut salariul minim şi au redistribuit terenuri către familiile sărace. Petro a rupt, de asemenea, relaţiile cu Israelul din cauza războiului genocidar purtat de Israel în Gaza şi s-a distanţat de administraţia preşedintelui american Donald Trump.

Cu toate acestea, criticii spun că refuzul său de a accepta rezultatele alegerilor riscă să amplifice tensiunile politice – şi violenţele.

Care sunt rezultatele alegerilor?

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc pe 31 mai. Niciunul dintre cei doi candidaţi aflaţi pe primele locuri – Abelardo de la Espriella, din partea mişcării de dreapta Defenders of the Homeland, şi senatorul Ivan Cepeda, reprezentant al formaţiunii de guvernământ Historic Pact – nu a obţinut cel puţin 50% din voturi, ceea ce a dus la organizarea unui tur doi, desfăşurat duminică.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate luni de Registrul Naţional, instituţia care gestionează centralizarea voturilor, De la Espriella a câştigat la limită cu 49,66% din voturi, faţă de 48,7% obţinute de Cepeda.

Diferenţa infimă reprezintă mai puţin de 1% din voturi şi face ca acest scrutin să fie unul dintre cele mai strânse din istoria Columbiei.

Susţinut de Trump, De la Espriella, în vârstă de 47 de ani, urmează să îşi preia mandatul pe 7 august. Avocat specializat în drept penal, acesta este multimilionar şi şi-a construit campania pe promisiuni privind înăsprirea măsurilor de securitate şi politici anti-stângiste. De asemenea, deţine cetăţenia Statelor Unite.

Victoria lui De la Espriella face parte dintr-o tendinţă recentă în America Latină, unde mai multe state au ales lideri populişti de extremă dreapta, favorabili lui Trump. Javier Milei în Argentina, Nasry „Tito” Asfura în Honduras, Nayib Bukele în El Salvador şi Laura Fernandez Delgado în Costa Rica au toţi relaţii apropiate cu administraţia Trump.

Petro a publicat pe X o serie de mesaje în care a denunţat ceea ce el a numit o fraudă electorală comisă cu ajutorul Israelului şi al premierului Benjamin Netanyahu.

Petro a afirmat că există dovezi privind manipularea formularului E-14, procesul-verbal oficial, completat de mână, în care membrii secţiilor de votare consemnează rezultatele scrutinului.

Acest formular reprezintă înregistrarea fizică a numărării voturilor şi este conceput pentru a preveni fraudele electorale. El este completat manual, iar copii digitale scanate sunt încărcate şi pe portalul Registrului Naţional, pentru a putea fi verificate public. Dacă sunt identificate erori, partidele pot solicita renumărarea voturilor.

Petro a susţinut că actori străini au accesat site-ul Registrului Naţional şi au rescris datele privind voturile înscrise în unele formulare E-14.

„Astăzi avem dovezi privind modificarea adreselor IP ale mai multor servere ale Registrului Naţional”, a scris Petro.

„Acest lucru înseamnă că software-ul a fost compromis şi că alte persoane au introdus date pentru secţiile şi punctele de votare. Singura entitate din lume capabilă să facă acest lucru este statul Israel”, a adăugat Petro, fără a prezenta dovezi privind presupusa implicare a Israelului.

Petro a afirmat că partidul său solicitase un „audit tehnic” al software-ului utilizat la alegeri înainte de scrutin şi ceruse autorităţilor să recupereze amprentele digitale ale tuturor documentelor transmise electronic, pentru a preveni modificarea acestora. El susţine că aceste solicitări au fost ignorate.

Preşedintele aflat la final de mandat a distribuit înregistrări video despre care afirmă că surprind modificarea „premeditată” a formularelor E-14. De asemenea, el a susţinut că manipularea a fost realizată „din birourile fraţilor Bautista”.

Cine sunt fraţii Bautista?

Petro s-a referit la Thomas Greg & Sons, o influentă companie privată de logistică şi tipărire de documente de securitate, care administrează infrastructura electorală a Columbiei. Până de curând, compania tipărea şi paşapoartele columbiene.

Aceasta este administrată de fraţii Fernando şi Camilo Bautista Palacio. Cei doi au fost condamnaţi în Statele Unite, în anii 1980, pentru fraudă bancară.

Thomas Greg & Sons, companie fondată de tatăl lor, Gregorio, are de peste un deceniu contracte cu Registrul Naţional pentru gestionarea logisticii electorale, numărarea preliminară a voturilor şi administrarea software-ului utilizat la centralizarea rezultatelor.

În aprilie, Petro i-a acuzat pe fraţii Bautista că au negociat un acord cu De la Espriella prin care urmau să-i asigure acestuia obţinerea preşedinţiei în schimbul recâştigării contractelor pentru tipărirea paşapoartelor.

La acea vreme, De la Espriella a respins acuzaţiile, iar avocaţii săi l-au ameninţat pe Petro cu un proces.

Ce spun autorităţile?

Procurorul general Gregorio Eljach a respins acuzaţiile şi le-a declarat jurnaliştilor că „nu există dovezi de fraudă”, în condiţiile în care peste 99% dintre voturi au fost numărate.

Între timp, De la Espriella nu a răspuns direct acuzaţiilor formulate de Petro.

Are De la Espriella legături cu Israelul?

Da. De la Espriella şi-a exprimat în mod constant sprijinul pentru Israel şi şi-a desfăşurat campania în comunitatea evreiască din Columbia, făcând promisiuni favorabile Israelului şi afirmând că viitorul său guvern va „apăra principiile iudeo-creştine”.

El s-a angajat să revină asupra deciziei luate de Petro în 2024 de a rupe relaţiile cu Israelul şi a promis că va muta ambasada Columbiei la Ierusalim.

Luni, Netanyahu l-a felicitat pe De la Espriella, declarând: „Aştept cu interes să colaborăm pentru consolidarea relaţiilor dintre Israel şi Columbia.”

Cum au reacţionat Statele Unite?

În postările sale, Petro l-a acuzat şi pe Trump că a intervenit în alegeri prin susţinerea publică a unui candidat, influenţând astfel alegătorii.

Trump şi-a exprimat sprijinul pentru De la Espriella pe platforma sa, Truth Social, cu câteva săptămâni înaintea turului al doilea.

Trump şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, l-au felicitat, de asemenea, pe De la Espriella pentru victoria sa preliminară, iar Trump şi-a atribuit meritul pentru succesul candidatului de extremă dreapta.

„Era pe locul al zecelea. L-am susţinut, iar el a câştigat alegerile. M-a sunat aseară şi mi-a mulţumit pentru susţinere”, le-a declarat Trump jurnaliştilor, luni, la Casa Albă.

Rubio a scris pe X: „Administraţia Trump aşteaptă cu interes să colaboreze îndeaproape cu viitoarea dumneavoastră administraţie pentru a consolida cooperarea în domeniul securităţii regionale, pentru a pune capăt imigraţiei ilegale către Statele Unite şi pentru a întări legăturile noastre economice.”

Petro l-a invitat pe Trump să se pronunţe asupra acuzaţiilor privind fraudarea alegerilor.

„Îl invit în mod oficial pe preşedintele Donald Trump să ia poziţie”, a scris Petro, adăugând că liderul american poartă responsabilitatea pentru faptul că „a susţinut un candidat şi nu libertatea poporului columbian”.

Cum sunt relaţiile dintre Statele Unite şi Columbia?

Deşi cele două ţări au relaţii comerciale strânse, legăturile diplomatice au fost adesea tensionate din cauza politicilor privind traficul de droguri şi a relaţiilor cu Israelul, printre alte subiecte.

Însă relaţiile s-au deteriorat aproape complet în timpul administraţiilor Trump şi Petro.

În ianuarie anul trecut, Petro a refuzat să permită aterizarea în Columbia a avioanelor americane care transportau migranţi deportaţi şi a scris pe X că Statele Unite „nu pot trata migranţii columbieni ca pe nişte infractori”.

În octombrie, Statele Unite au impus sancţiuni împotriva lui Petro, a familiei sale şi a unor oficiali-cheie din guvernul său, pe baza unor acuzaţii nedovedite privind implicarea în traficul de droguri.

În ianuarie anul acesta, armata Statelor Unite l-a răpit pe preşedintele de stânga al Venezuelei, Nicolas Maduro, din locuinţa sa din Caracas, după ce administraţia Trump l-a acuzat de „narcoterorism”.