Judecători ai CPI îl dau în judecată pe Trump din cauza sancţiunilor, considerând măsurile ilegale
Trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) îl dau în judecată pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi administraţia sa, din cauza sancţiunilor impuse asupra lor anul trecut, susţinând că aceste măsuri au fost ilegale.
În plângerea depusă miercuri la tribunalul federal din Manhattan, judecătoarele Kimberly Prost din Canada, Solomy Balungi Bossa din Uganda şi Reine Adelaide Sophie Alapini-Gansou din Benin afirmă că sancţiunile au fost concepute pentru a exercita presiune extrajudiciară, cu scopul de a pedepsi şi constrânge judecătorii.
Administraţia Trump a impus anul trecut sancţiuni asupra mai multor judecători ai CPI, într-o măsură de represalii fără precedent, după emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi după o decizie anterioară de a deschide un dosar privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Ca urmare a sancţiunilor, judecătorilor le-au fost blocate proprietăţile şi activele din SUA. De asemenea, scrie Al Jazeera, entităţile din Statele Unite au fost interzise să desfăşoare tranzacţii cu aceştia, inclusiv prin „furnizarea de fonduri, bunuri sau servicii”.
CPI, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a urmări penal genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război în statele membre sau în situaţiile trimise de Consiliul de Securitate al ONU.
Deşi CPI are jurisdicţie asupra crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi genocidului în cele 125 de state membre, unele ţări, inclusiv SUA, China, Rusia şi Israel, nu îi recunosc autoritatea.
În timpul primului mandat al lui Trump, administraţia sa a impus sancţiuni procurorului-şef al CPI, Fatou Bensouda, şi unui adjunct al acesteia, în legătură cu ancheta privind Afganistanul.
Procesul susţine că sancţiunile au fost ilegale, întrucât depăşesc cadrul Legii privind Puterile Economice de Urgenţă Internaţională (IEEPA) şi nu se bazează pe o urgenţă naţională reală sau pe o ameninţare extraordinară.
„Regimul sancţiunilor… este conceput pentru a exercita presiune extrajudiciară asupra acestor judecători şi a colegilor lor de pe banca CPI, vizând interesele lor financiare şi personale, cu scopul de a-i pedepsi pentru decizii judiciare anterioare şi de a-i constrânge să îşi prioritizeze interesele private în loc să judece cauzele pe baza legii şi a faptelor”, se arată în plângere.
„A fi supus unor astfel de sancţiuni în temeiul IEEPA echivalează cu o pedeapsă financiară capitală. Din cauza sancţiunilor, judecătorii Prost, Bossa şi Alapini-Gansou nu mai pot, printre altele, să folosească carduri de credit, să acceseze servicii bancare, să utilizeze platforme online obişnuite precum Amazon şi Google, să îşi rezerve călătorii şi, în unele cazuri, să obţină asigurare medicală”, se afirmă în document.
Judecătorii mai susţin că sancţiunile le interzic depunerea de probe şi argumente în orice procedură pendinte sau viitoare în faţa lor.
