Elveţienii vor vota dacă să-şi înăsprească neutralitatea şi să renunţe la cooperarea cu NATO în timp de pace
Cetăţenii Elveţiei vor decide prin referendum, pe 27 septembrie, dacă ţara trebuie să adopte o formă mult mai strictă de neutralitate.
Propunerea ar modifica regulile astfel încât Elveţia:
- să nu poată impune sancţiuni economice decât dacă acestea sunt aprobate de ONU;
- să nu poată adera la o alianţă militară şi nici să coopereze cu alianţe de apărare precum NATO, cu excepţia situaţiei în care Elveţia însăşi este atacată;
- să îşi consacre aceste restricţii direct în Constituţie.
Neutralitatea Elveţiei este recunoscută internaţional din 1815 şi face parte din Constituţie din 1848.
Susţinătorii iniţiativei, în special partidul de dreaptă SVP, consideră că neutralitatea a fost compromisă după ce Elveţia a introdus sancţiuni împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022.
Politicianul Christoph Blocher susţine că Rusia consideră acum Elveţia parte a conflictului din cauza sancţiunilor.
Şi Moscova a intervenit în dezbatere. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat Elveţia pentru alinierea sancţiunilor sale la cele ale UE şi a afirmat că “neutralitatea flexibilă” nu mai este neutralitate.
Guvernul elveţian se opune
Guvernul şi majoritatea partidelor politice, cu excepţia SVP, resping propunerea.
Ministrul de Externe Ignazio Cassis avertizează că noile reguli ar putea afecta securitatea Elveţiei şi ar împiedica inclusiv antrenamentele militare comune cu NATO.
Guvernul consideră că actuala definiţie a neutralităţii este suficientă şi că nu este necesară modificarea Constituţiei.
Cum arată opinia publică?
Sondajele indică deocamdată o respingere a iniţiativei. Un sondaj recent arăta:
- 62% împotrivă
- 36% pentru
Totuşi, analistul Fabio Wasserfallen avertizează că diferenţa s-ar putea reduce, deoarece tabăra care susţine schimbarea dispune de resurse financiare mai mari pentru campanie.
Un element interesant este că Rusia sprijină public ideea unei neutralităţi elveţiene mai stricte, în timp ce guvernul de la Berna consideră că o astfel de modificare ar putea slăbi poziţia ţării în relaţia cu vecinii europeni şi cu NATO.
