Emiratele Arabe Unite suspendă toate relaţiile comerciale şi financiare cu Iranul

Abu Dhabi a anunţat suspendarea tuturor schimburilor comerciale, tranzacţiilor comerciale şi operaţiunilor financiare cu Iranul, până la noi ordine, după ce acesta a lansat marţi două rachete balistice către Emiratele Arabe Unite.

Măsura întrerupe legăturile cu ceea ce fusese un important partener comercial al Iranului, aflat sub sancţiuni, în condiţiile în care fluxul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut la mai puţin de un sfert din nivelul de dinaintea războiului, relatează Euronews.

“Având în vedere escaladarea regională (...) toate schimburile comerciale, tranzacţiile comerciale şi operaţiunile financiare cu Iranul au fost suspendate până la noi ordine”, a declarat Afra Al Hameli, directoarea Departamentului de Comunicare Strategică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Al Hameli a precizat că Emiratele rămân ferm angajate în protejarea integrităţii sistemului financiar internaţional, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu cele mai înalte standarde globale.

Ea a respins, de asemenea, afirmaţiile referitoare la statutul relaţiilor economice dintre cele două ţări şi a reafirmat angajamentul Emiratelor faţă de dialog, cooperare şi integrare regională.

Anterior, marţi, Abu Dhabi a anunţat că Iranul a lansat două rachete balistice asupra teritoriului Emiratelor, precizând ulterior că tirul fusese îndreptat către nave comerciale. Ambele rachete au căzut în mare, una dintre ele în apele teritoriale ale Emiratelor.

Teheranul a negat că ar fi vizat Emiratele Arabe Unite. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a “respins categoric afirmaţia Emiratelor Arabe Unite potrivit căreia Iranul ar fi lansat o rachetă către această ţară”.

Războiul a izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului, după care Teheranul a lansat zilnic atacuri cu rachete şi drone asupra unor obiective din ţările vecine.

Ce anume este suspendat?

Emiratele Arabe Unite, unde trăieşte o comunitate iraniană numeroasă, au fost un important partener comercial al Iranului, aflat sub sancţiuni, cel puţin înainte de izbucnirea războiului.

Anunţul reprezintă cea mai recentă măsură luată de Emirate împotriva Teheranului, după ce ambasadorul a fost rechemat la începutul războiului, iar şcoli şi un spital asociate Iranului au fost închise.

Suspendarea se referă la tranzacţiile directe. Nu se precizează dacă măsura se aplică şi banilor transferaţi prin ţări terţe.

În iunie 2025, Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN) din cadrul Trezoreriei SUA a avertizat băncile că reţelele iraniene înfiinţează companii-paravan în ţări terţe, folosind frecvent zonele de liber schimb care oferă condiţii favorabile pentru înfiinţarea firmelor.

Instituţia a afirmat că entităţile iraniene folosesc în mod obişnuit companii comerciale generale înregistrate în zonele de liber schimb din Emiratele Arabe Unite, precum şi companii din Hong Kong care deţin conturi bancare în China prin intermediul unor conturi pentru nerezidenţi. Partenerii comerciali sunt în principal din Singapore şi Hong Kong.

La câteva ore după anunţ, şeful Statului Major al forţelor armate iraniene, Ali Abdollahi, a avertizat ţările din Golf să nu ajute Statele Unite, afirmând că “orice asistenţă sau facilitare oferită armatei agresoare a SUA echivalează cu participarea la operaţiunea militară americană”, potrivit agenţiei de ştiri Mehr.

Regiunea Golfului găzduieşte o prezenţă militară americană regulată şi, în unele cazuri, permanentă, inclusiv în Emiratele Arabe Unite.

Mai multe ţări din Orientul Mijlociu au declarat de la începutul războiului că nu vor permite Statelor Unite să le folosească teritoriile drept platforme de lansare. Abdollahi a pus însă la îndoială aceste asigurări.

“Pare puţin probabil că un număr atât de mare de aeronave militare, în special avioane de realimentare, să poată fi prezente la bazele din regiune fără ştirea ţărilor-gazdă”, a spus el, adăugând că statele din Golf “ar trebui să ştie că suntem pe deplin conştienţi de situaţie”.

Rapoarte din presă au sugerat că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Bahrain au atacat obiective din Iran ca represalii la atacurile asupra statelor din Golf. Aceste ţări au negat în mare parte informaţiile.

Atacuri asupra petrolierelor în strâmtoare

Petroliere aparţinând ADNOC, compania petrolieră de stat din Emirate, au fost vizate în mod repetat în ultimele săptămâni.

Pe 8 august, Ministerul de Externe a anunţat că o rachetă a lovit un petrolier ADNOC care traversa Strâmtoarea Hormuz.

Pe 14 august, ministerul a declarat că alte două nave ADNOC au fost atacate în timp ce tranzitau strâmtoarea. În niciunul dintre cele două atacuri nu au fost raportate victime.

În ambele declaraţii, Abu Dhabi a calificat atacurile drept o “încălcare flagrantă” a rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU privind libertatea navigaţiei şi a afirmat că “atacarea navelor comerciale şi folosirea Strâmtorii Hormuz ca instrument de coerciţie economică sau şantaj reprezintă acte de piraterie comise de Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran”.

Ministerul a cerut Teheranului să înceteze atacurile, să accepte o încetare imediată a ostilităţilor şi să redeschidă complet şi necondiţionat strâmtoarea.

Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz, prin care trebuie să treacă navele care părăsesc majoritatea porturilor din Emiratele Arabe Unite, iar un cadru de acord SUA-Iran pentru redeschiderea coridorului s-a prăbuşit.

Luni, Jared Kushner, emisarul preşedintelui american Donald Trump şi ginerele acestuia, a declarat că Washingtonul şi Teheranul purtau “conversaţii foarte pozitive şi active”. Marţi, Trump a negat acest lucru.

“Nu există discuţii sau conversaţii în desfăşurare şi nici programate cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne în vigoare în totalitate”, a scris el pe reţelele sociale, referindu-se la blocada americană impusă porturilor iraniene ca măsură de contracarare.

Fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz s-au prăbuşit

Transporturile de ţiţei prin Strâmtoarea Hormuz au avut o medie de 4,9 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru al acestui an, faţă de 21,6 milioane de barili pe zi în ultimul trimestru din 2025.

Administraţia americană pentru informaţii energetice (EIA) estimează că fluxurile vor rămâne sever restricţionate pe parcursul lunii august şi vor începe să se redreseze lent din septembrie.

EIA estimează că producţia de petrol din Orientul Mijlociu oprită temporar a fost, în medie, de 5,5 milioane de barili pe zi în iulie şi nu se aşteaptă ca producţia şi fluxurile comerciale să revină la configuraţia de dinaintea conflictului înainte de începutul anului 2027.

Instituţia estimează un preţ al petrolului Brent de 85 de dolari pe baril în trimestrul al treilea, cu 11 dolari peste estimarea anterioară.