Expert: Mi se pare aberant să vorbim de o lege care impactează 1,3 milioane de bugetari, care să stea în orele de dirigenţie

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, la Digi24, că neadoptarea legii salarizării ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, ceea ce ar avea un efect grav pentru economie, din moment ce banii sunt prinşi deja în buget, în timp ce o lege cu un impact bugetar prea mare ar pune presiune suplimentară pe finanţele României, pentru că asta ar însemna noi împrumuturi.

Redăm mai jos intervenţia expertului.

Jurnalistă: Discutăm despre impactul economic. Sunt trei scenarii ce presupun anumite riscuri, şi anume fie ca legea să nu fie adoptată şi să pierdem banii din PNRR, fie să fie adoptată cu un impact mult prea mare, mai mare decât îşi permite bugetul ţării noastre, fie să fie adoptată în această formă şi să nu fie corectate nemulţumirile sindicatelor. Aş dori să le luăm pe rând. Începem cu acest scenariu ce pare că se conturează, din păcate: ca această lege să nu fie adoptată, reforma să nu treacă, să nu avem o lege a salarizării unitare şi atunci pierdem 770 de milioane de euro, banii europeni. Ce ar însemna pentru România?

Adrian Negrescu: Înseamnă, practic, că o parte din investiţiile pe care noi vrem să le facem prin fondurile astea din PNRR, investiţii în spitale, în autostrăzi, în şcoli, în tot ceea ce ne-am propus, practic nu mai au sursă de finanţare. Altfel spus, şantierele se închid şi vom aştepta să vedem de unde facem rost de bani.

Este o sumă foarte mare de bani pe care nu putem să o împrumutăm la 8%, pentru că ar însemna, din punctul meu de vedere, o gaură financiară majoră. Altfel spus, ne blocăm din punct de vedere al investiţiilor.

Banii ăştia erau prevăzuţi deja în bugetul de stat, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, adică dacă aceşti bani nu vin, pe lanţurile economice vom vedea efecte negative, pentru că şi constructorii şi-au asumat aceste lucrări, şi-au comandat materialele de construcţie, au angajat forţă de muncă.

Practic, efectele vor fi, economic vorbind, foarte, foarte ridicate.

Jurnalistă: De cealaltă parte, cei din educaţie şi din sănătate semnalează anumite probleme. Şi nu mă refer la măsuri suplimentare, la majorări de salarii, ci strict acolo unde sunt cadre didactice, cadre medicale, unde pierd din sporuri.

De exemplu, pentru dirigenţie, deşi venitul total rămâne, sporul pentru dirigenţie poate să fie mai mic în cazul unui profesor cu vechime şi grad 1, chiar şi cu 560 de lei pe lună, şi atunci n-ar mai fi interesat să ia această oră, mai ales în mediul rural, acolo unde sporurile sunt şi mai mici.

De cealaltă parte, în cazul cadrelor medicale, pentru medicii, pentru asistente de la ATI, de UPU, există anumite scăderi. Ele sunt acoperite de acea compensaţie, însă ea înseamnă, de fapt, că salariul va fi îngheţat până când viitoarele majorări vor depăşi compensaţia. Şi semnalul sindicatelor este că vom avea o criză şi mai mare de personal la ATI şi la UPU.

Aceste probleme pot fi rezolvate punctual, fără să crească foarte mult impactul bugetar al legii?

Adrian Negrescu: Trebuie spus, în primul rând, că această lege nu este o lege de creştere a salariilor, aşa cum pare că se introduce în spaţiul public. Noi nu am făcut această lege pentru a creşte salariile în sectorul bugetar, oricum sunt în medie cu 30% mai mari decât cele din sistemul privat.

Pe de altă parte, îl auzeam astăzi pe fostul ministru al Muncii, domnul Manole, spunând că grilele de salarizare deja sunt rezolvate. Nu acolo-i problema, problema e la impactul financiar al acestei legi, care este foarte mare, de aproape 12 miliarde de lei, bani care în momentul de faţă nu se regăsesc în buget, adică ar trebui împrumutaţi, pentru că altfel o soluţie nu avem.

Legat de diferenţele salariale între diversele categorii, de faptul că unii îşi pierd sporurile, păi asta este, până la urmă, esenţa legii. Să nu mai avem sporuri acordate discreţionar de către şefii instituţiilor şi să existe un salariu garantat prin lege în următorii 5 ani, oamenii să aibă această predictibilitate financiară, în aşa fel încât să nu mai depindă de favorurile pe care le face şeful ierarhic şi să nu mai fie aceste diferenţe de sporuri şi de alte beneficii între diverse categorii de funcţionari publici.

Jurnalistă: Adică, dumneavoastră credeţi că, în ciuda declaraţiilor, nu există riscul ca, spre exemplu, pentru orele de dirigenţie sau, şi mai grav decât atât, la secţiile ATI şi UPU, să avem o criză mai mare de personal, dacă legea ar fi adoptată astfel?

Adrian Negrescu: Eu cred că există soluţii, există variante în aşa fel încât să nu existe aceste probleme. Nu cred că stăm noi acum cu legea asta în orele de dirigenţie. Mi se pare aberant să vorbim de o lege care impactează 1,3 milioane de bugetari, care să stea în orele de dirigenţie.

Pe de altă parte, într-adevăr, sporurile de la UPU trebuie garantate prin lege şi acordate în cadrul salariilor pe care le primesc aceşti oameni de la unităţile de primire de urgenţă, nu prin sporuri speciale care, din punctul meu de vedere, nu cred că sunt acordate aşa cum trebuie.

Cred că este nevoie ca aceşti oameni să ştie foarte clar ce salarii primesc, nu neapărat în funcţie de orele lucrate, ci de complexitatea şi importanţa muncii pe care o prestează.