Hipertensiunea arterială şi infarcturile sunt asociate cu conservanţii obişnuiţi din alimente

Conservanţii obişnuiţi folosiţi în multe produse alimentare cumpărate din magazine pentru a distruge bacteriile şi mucegaiul au fost asociaţi cu un risc cu 29% mai mare de hipertensiune arterială şi cu un risc cu 16% mai mare de infarct miocardic şi accident vascular cerebral, potrivit unui nou studiu realizat în Franţa.

Chiar şi aşa-numiţii conservanţi antioxidanţi „naturali”, folosiţi pentru a preveni decolorarea, precum acidul citric şi acidul ascorbic (cunoscut pe scară largă sub denumirea de vitamina C), au dus la un risc cu 22% mai mare de hipertensiune arterială la persoanele care consumau mai multe alimente conţinând aceste ingrediente, a constatat studiul.

Deşi antioxidanţii precum acidul citric şi acidul ascorbic se găsesc în mod natural în alimente precum fructele, aceştia „nu sunt tocmai naturali” atunci când sunt folosiţi ca conservanţi, a declarat autoarea principală Mathilde Touvier într-un e-mail. Touvier este cercetătoarea principală a studiului NutriNet-Sânte utilizat pentru realizarea cercetării.

„Acidul ascorbic prezent în mod natural şi acidul ascorbic adăugat — care poate fi produs chimic — pot avea efecte diferite asupra sănătăţii”, a spus Touvier, care este, de asemenea, director de cercetare la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris, Franţa.

„Prin urmare, rezultatele observate aici pentru aceşti aditivi alimentari nu se aplică substanţelor naturale găsite în fructe şi legume”, a adăugat ea.

Nu doar alimentele ultraprocesate

Studiul aruncă lumină asupra modului în care diferiţi aditivi din alimentele ultraprocesate (UPF) ar putea juca un rol în riscul cardiovascular şi „reia recentul consens al Societăţii Europene de Cardiologie, care subliniază faptul că alimentele ultraprocesate reprezintă o preocupare globală de sănătate publică”, a declarat într-un comunicat Tracy Parker, coordonatoarea departamentului de nutriţie de la Fundaţia Britanică pentru Inimă din Londra. Parker nu a fost implicată în studiu.

Alimentele ultraprocesate au fost asociate cu un risc cu aproximativ 50% mai mare de deces cauzat de boli cardiovasculare şi pot creşte riscul de obezitate cu 55%, de tulburări de somn cu 41% şi de apariţie a diabetului de tip 2 cu 40%. Obezitatea, diabetul şi somnul de proastă calitate sunt strâns legate de starea precară a sănătăţii cardiace.

„Acesta este unul dintre primele studii de amploare care analizează conservanţii individuali, în loc să trateze alimentele ultraprocesate ca pe o singură categorie”, a spus Parker. „Alimentele ultraprocesate (UPF) au stârnit de mult timp îngrijorări din cauza conţinutului ridicat de zahăr, sare şi grăsimi, dar aceşti factori, luaţi separat, nu au explicat niciodată pe deplin de ce par mai dăunătoare decât sugerează profilul lor nutriţional. Aceste descoperiri contribuie la completarea parţială a acestei lacune.”

Cu toate acestea, cercetările anterioare realizate de Touvier şi echipa sa au arătat că alimentele ultraprocesate reprezintă doar 35% din alimentele cu conservanţi consumate de oameni. Asta înseamnă că „conservanţii sunt omniprezenţi”, a spus autoarea principală Anais Hasenböhler, doctorandă în cadrul Echipei de Cercetare în Epidemiologie Nutriţională de la Universitatea din Sorbona Paris Nord.

„Nu există niciun grup alimentar sau produs care să fie eliminat din dietă pentru a remedia situaţia”, a declarat Hasenböhler într-un e-mail. „Aceste rezultate susţin, de asemenea, recomandările adresate consumatorilor de a prefera alimentele neprelucrate sau prelucrate minim.”

Alegeţi produse proaspete, crude, neprelucrate sau, dacă doriţi ceva rapid de preparat şi consumat, optaţi pentru „opţiuni congelate, care sunt conservate prin temperaturi scăzute, nu neapărat prin adăugarea de conservanţi sub formă de aditivi alimentari”, a adăugat ea.

Mai mulţi conservanţi „naturali” asociaţi cu riscuri

Studiul, publicat în European Heart Journal, a investigat impactul a 58 de conservanţi asupra sănătăţii cardiovasculare a peste 112.000 de persoane cu vârsta peste 15 ani. Toţi participă la NutriNet-Sânte, care analizează dieta voluntarilor din toată Franţa încă din 2009.

Pentru a participa la studiu, fiecare participant îşi notează fiecare înghiţitură de mâncare şi băutură, specificând marca, timp de trei zile la fiecare şase luni. Cercetătorii utilizează apoi o bază de date cu ingredientele produselor pentru a identifica conservanţii obişnuiţi şi pentru a compara nivelurile de consum de-a lungul anilor cu datele medicale stocate în sistemul naţional de sănătate din Franţa.

Cercetătorii au analizat în detaliu 17 conservanţi consumaţi de cel puţin 10% dintre participanţi şi au descoperit că opt dintre aceştia erau asociaţi cu o tensiune arterială mai ridicată în deceniul următor. Trei dintre aceştia — sorbatul de potasiu, metabisulfitul de potasiu şi nitritul de sodiu — sunt conservanţi „neantioxidanţi”, ceea ce înseamnă că distrug bacteriile, mucegaiurile şi drojdiile care alterează alimentele.

Sorbatul de potasiu este adesea utilizat în vin, produse de panificaţie, brânzeturi şi sosuri. Metabisulfitul de potasiu, care eliberează dioxid de sulf atunci când este dizolvat, se găseşte în vin, sucuri, cidru, bere şi alte băuturi fermentate. Nitritul de sodiu este o sare chimică utilizată frecvent în carnea procesată, precum slănina, şunca şi mezelurile.

Nitraţii şi compuşii pe baza de sulf se găsesc în alimente precum carnea roşie şi cea procesată, despre care se ştie deja că sporesc riscul de boli cardiace. Prin urmare, această constatare nu ar trebui să surprindă, spun unii experţi.

În plus, conservanţii sunt necesari dacă consumatorii doresc să continue să cumpere alimente pe care le pot păstra şi consuma ulterior, potrivit lui Gunter Kuhnle, profesor de ştiinţe alimentare şi nutriţionale la Universitatea din Reading, din Anglia. El nu a fost implicat în niciunul dintre studii.

„Conservanţii joacă un rol important în sistemul alimentar, nu doar prin prevenirea bolilor de origine alimentară, ci şi prin prevenirea alterării alimentelor, reducerea risipei alimentare şi prelungirea termenului de valabilitate”, a declarat Kuhnle într-un comunicat.

Ceilalţi conservanţi asociaţi cu hipertensiunea arterială în cadrul studiului — acidul ascorbic, ascorbatul de sodiu, eritorbatul de sodiu, acidul citric şi extractele de rozmarin — sunt aşa-numiţii conservanţi „antioxidanţi” naturali, folosiţi pentru a reduce oxidarea care face ca alimentele să se înnegrească şi să devină rânced.

Studiul a constatat că acidul ascorbic, sau vitamina C, a fost, de asemenea, asociat în mod specific cu bolile cardiovasculare.

Conservanţi similari asociaţi şi cu cancerul şi diabetul de tip 2

Rezultatele susţin concluziile altor două studii realizate de Touvier şi echipa sa, care au identificat legături similare între conservanţi şi un risc mult mai ridicat de cancer şi diabet de tip 2.

Şase conservanţi — nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, sorbaţii, metabisulfitul de potasiu, acetatele şi acidul acetic — au fost asociaţi cu un risc cu până la 32% mai mare de cancer de prostată, cancer de sân şi toate tipurile de cancer. Toţi aceşti conservanţi, cu excepţia unuia, au crescut, de asemenea, riscul de a dezvolta diabet de tip 2 cu 49%.

Deşi concluziile noii cercetări sunt de natură observaţională şi nu pot dovedi o relaţie de cauzalitate, studiul a reuşit să controleze în mod adecvat alţi factori care pot influenţa sănătatea, precum vârsta, indicele de masă corporală (IMC), fumatul, activitatea fizică şi dieta în general, a declarat Rachel Richardson, manager al unităţii de sprijin metodologic din cadrul The Cochrane Collaboration, o organizaţie internaţională non-profit foarte respectată pentru abordarea sa ştiinţifică a cercetării. Ea nu a fost implicată în studiu.

„Alte puncte forte ale acestui studiu includ modul în care au fost evaluate dietele participanţilor şi abordarea cuprinzătoare adoptată pentru identificarea hipertensiunii arteriale şi a bolilor cardiovasculare”, a declarat Richardson într-un comunicat. „Deşi nu pot dovedi o relaţie de cauzalitate, rezultatele conţin indicii care justifică continuarea cercetărilor.”