Un studiu amplu arată ce efecte pot avea dietele bogate în zahăr asupra memoriei

Exista numeroase riscuri fizice şi metabolice asociate cu excesul de zahăr, precum obezitatea, diabetul, cariile dentare şi chiar deficienţele de memorie.

Dar în ce măsură putem repara aceste daune prin schimbarea dietei?

Conform unei noi revizuiri sistematice şi meta-analize, este posibilă inversarea efectelor cognitive ale unei diete bogate în zahăr la rozătoare – dar probabil doar parţial.

Unele deficienţe persistă chiar şi după adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase.

Studiul a constatat că reducerea consumului de zahăr poate îmbunătăţi memoria la rozătoarele hrănite anterior cu diete bogate în zahăr, dar nu restabileşte memoria la nivelul celor care au fost hrăniţi în mod constant cu diete sănătoase.

Cercetările anterioare au asociat dietele bogate în grăsimi şi zahăr (HFHS) cu o serie de efecte neurocognitive şi comportamentale, dar rămâne neclar cât de persistente sunt aceste efecte în cazul în care dieta se îmbunătăţeşte.

Pentru noul studiu, cercetătorii au analizat rezultatele a 27 de studii preclinice care au implicat experimente controlate pe şobolani şi şoareci, în speranţa de a clarifica modul în care trecerea de la dietele HFHS la o alimentaţie mai sănătoasă afectează funcţiile cognitive.

„Rezultatele noastre arată că îmbunătăţirea calităţii dietei are efecte benefice asupra memoriei”, afirmă autoarea principală Simone Rehn, biopsiholog la Universitatea de Tehnologie din Sydney (UTS) din Australia.

„Însă aceste îmbunătăţiri au fost incomplete. Chiar şi după câteva săptămâni de dietă sănătoasă, memoria nu a revenit la nivelul observat la animalele care nu consumaseră niciodată o dietă nesănătoasă.”

Prin realizarea unei revizuiri sistematice şi a unei meta-analize, Rehn şi colegii săi au încercat să identifice tendinţe generale care reies din peste două duzini de studii.

Ei s-au concentrat pe dietă şi memorie, dar au urmărit şi alţi potenţiali indicatori ai efectelor cognitive, precum activitatea generală, motivaţia alimentară şi comportamentele de tip anxietate sau depresie.

Studiul a constatat că, printre rozătoarele hrănite cu diete nesănătoase timp de cel puţin două săptămâni, cele care au trecut la o alimentaţie mai sănătoasă timp de cel puţin 24 de ore au obţinut în mod constant rezultate mai bune la testele de memorie decât cele care au continuat să consume mâncare nesănătoasă.

Niciun alt indicator cognitiv nu a arătat îmbunătăţiri consistente asociate cu schimbările alimentare, ceea ce sugerează că efectele erau specifice memoriei.

Efectele asupra memoriei au variat în funcţie de subtipurile de dietă, observându-se o îmbunătăţire semnificativă la modelele care au urmat diete bogate în grăsimi, dar nu şi la cele bogate în zahăr sau la dietele HFHS.

„Am observat îmbunătăţiri mai clare ale memoriei după ce dietele bogate în grăsimi au fost înlocuite cu alimente sănătoase”, spune Rehn.

„Însă dietele bogate în zahăr adăugat, inclusiv cele bogate atât în grăsimi, cât şi în zahăr, au arătat puţine semne de recuperare. Acest lucru sugerează că zahărul ar putea fi un factor-cheie în limitarea recuperării memoriei.”

Modelele pe rozătoare au fost esenţiale pentru izolarea efectului dietei asupra memoriei, explică autorul principal Mike Kendig, biopsiholog la UTS.

„La oameni, schimbările în dietă au loc de obicei împreună cu schimbări în ceea ce priveşte exerciţiul fizic, starea de spirit şi rutinele zilnice, ceea ce face foarte dificilă separarea efectelor dietei în sine asupra funcţiei creierului”, spune Kendig.

Toate acestea par să se concentreze în jurul hipocampus-ului, o regiune a creierului care joacă un rol vital în memorie şi învăţare – şi care contribuie la reglarea apetitului.

Dietele HFHS la oameni au fost asociate anterior cu reducerea volumului şi a funcţionării hipocampului, o legătură susţinută de noul studiu.

„Constatările noastre sugerează că revenirea la o dietă sănătoasă îmbunătăţeşte în primul rând memoria spaţială dependentă de hipocamp, subliniind dovezile că hipocampul este deosebit de sensibil la schimbările în alimentaţie şi la alţi factori de mediu”, scriu cercetătorii în noul studiu.

În ciuda afectării memoriei, nu trebuie să vă descurajaţi din cauza zahărului pe care l-aţi consumat deja, ci să recunoaşteţi miza mare implicată şi să reduceţi consumul de zahăr cât mai curând posibil.

„Există o convingere comună că efectele unei alimentaţii nesănătoase sunt uşor reversibile. Aceste rezultate sugerează că, cel puţin în ceea ce priveşte memoria, situaţia poate fi mai complicată, mai ales atunci când dieta are un conţinut ridicat de zahăr adăugat”, afirmă Kendig.

„Îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei merită în continuare efortul. Însă protejarea sănătăţii creierului poate depinde şi de evitarea expunerii prelungite la diete nesănătoase, mai degrabă decât de presupunerea că efectele pot fi întotdeauna complet anulate ulterior.”

Studiul a fost publicat în Nutriţional Neuroscience