Legea salarizării. Pîslaru: Promisiunile pe care unele partide le fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, sunt o ipocrizie

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, susţine că România riscă să îşi compromită eforturile de consolidare fiscală dacă noua lege a salarizării va include majorări care depăşesc posibilităţile bugetului.

Pîslaru spune că aproape 6 miliarde de lei alocate pentru educaţie şi sănătate reprezintă „maximul pe care România şi-l permite în acest moment” şi avertizează că promisiunile privind majorări suplimentare, fără o sursă clară de finanţare, ar putea afecta stabilitatea financiară a ţării, scrie Aktual24.ro

Ministrul susţine că adoptarea noii legi a salarizării este importantă nu doar pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, ci şi pentru credibilitatea financiară a României în faţa investitorilor internaţionali şi a agenţiilor de rating.

„Înţelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susţină proiectul legii salarizării”, a declarat ministrul, subliniind că miza politică este mai mare decât simpla îndeplinire a jalonului din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro.

Potrivit lui Pîslaru, există o legătură directă între reforma salarizării şi perspectiva finanţelor publice. „Există o corelaţie între reforma pe care o avem pe PNRR şi predictibilitatea în finanţele publice pe care se aşteaptă să vadă investitorii internaţionali şi, evident, agenţiile de rating”, a spus demnitarul într-o intervenţie la Digi24.

Ministrul avertizează în special asupra anului electoral 2028, când presiunile pentru creşterea cheltuielilor publice ar putea deveni mai mari. „Tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a afirmat Pîslaru, referindu-se la măsurile de ajustare fiscală adoptate în ultima perioadă.

În opinia sa, România nu îşi permite să promită creşteri salariale care nu au o sursă clară de finanţare. „Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiţi bani pe care nu îi ai la buget”, există riscul ca ţara să se îndepărteze de obiectivul de reducere a deficitului.

„O promisiune de genul ăsta şi sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranţă este mai rea decât orice fel de penalitate”, a mai spus ministrul.

Aproape 6 miliarde de lei pentru educaţie şi sănătate

Una dintre principalele teme ale negocierilor privind noua lege a salarizării o reprezintă veniturile angajaţilor din educaţie şi sănătate. Pîslaru spune că a încercat să găsească soluţii pentru ca aşteptările din cele două domenii să poată fi acoperite fără a pune în pericol echilibrul bugetar.

„Ce am încercat să fac în relaţia cu Comisia Europeană şi cu Ministerul de Finanţe este să explorez orice modalitate prin care am putea eşalona, etapiza, creşte bugetele, mai ales pentru educaţie şi sănătate”, a explicat el.

Ministrul afirmă însă că există o limită financiară pe care România nu o poate depăşi în actualul context. „Vă spun – şi e bine să audă toţi profesorii, toate cadrele medicale – că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaţionale, educaţie şi sănătate, este maximul pe care România şi-l permite în acest moment”, a declarat Pîslaru.

El a precizat că impactul bugetar al legii a fost estimat iniţial la aproximativ 8 miliarde de lei, dar că acesta ar putea ajunge la 12 miliarde de lei în anumite condiţii. Ministrul spune însă că discuţiile tehnice cu Comisia Europeană indică mai degrabă scenariul de 8 miliarde de lei.

„Atenţie mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus şi Comisia Europeană”, a afirmat Pîslaru.

În final, ministrul a criticat promisiunile politice privind acordarea unor sume suplimentare angajaţilor din educaţie şi sănătate, dacă acestea nu sunt susţinute de resurse bugetare. „Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie”, a spus Pîslaru.