Norvegia promite să continue dezvoltarea petrolului şi gazelor din Marea Barents, în pofida moratoriului UE
Norvegia va continua să-şi dezvolte resursele de petrol şi gaze din Marea Barents, indiferent de sprijinul Uniunii Europene pentru un moratoriu privind aprovizionarea cu hidrocarburi din zona arctică, şi nu se mai consideră „bateria verde” a Europei, a declarat ministrul Energiei, Terje Aasland, pentru Reuters.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât şi a Marii Britanii.
Anul trecut, producţia de gaze a ţării s-a apropiat de niveluri record, în timp ce producţia de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. Prognozele oficiale arată însă că producţia va scădea puternic după 2030, dacă nu sunt descoperite şi dezvoltate noi resurse.
„În actualul context geopolitic şi de securitate şi ţinând cont de situaţia resurselor, cred că menţinerea activităţii în Marea Barents serveşte atât intereselor Norvegiei, cât şi celor ale Europei”, a declarat Aasland înaintea ONS, conferinţa bienală privind energia din Norvegia, care începe luni la Stavanger, informează TVP World.
Uniunea Europeană susţine în prezent interzicerea unor noi foraje în zona arctică din motive de mediu, dar analizează revizuirea acestei politici ca răspuns la preocupările legate de securitatea energetică.
Arctica „trebuie să facă parte din discuţie”
Aasland a declarat că Norvegia urmăreşte să menţină producţia şi exporturile de petrol şi gaze la niveluri aproximativ similare celor actuale cel puţin până în 2035, iar producţia din Marea Barents va fi esenţială.
„Dacă Norvegia urmează să rămână un furnizor pe termen lung de petrol şi gaze pentru Europa..., atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuţie”, a spus el.
În discuţiile cu oficialii UE, Norvegia a susţinut că zonele din Marea Barents deschise activităţilor petroliere sunt, la rândul lor, lipsite de gheaţă, la fel ca în Marea Nordului, şi, prin urmare, mai puţin expuse riscurilor de deversări de petrol şi altor efecte asupra mediului, contribuind totodată la menţinerea locurilor de muncă şi a comunităţilor din regiunile nordice ale ţării, aflate la graniţa cu Rusia.
Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt ascultate la Bruxelles, dar a adăugat că dezvoltarea resurselor din Marea Barents este un drept suveran al ţării, chiar dacă UE continuă să susţină un moratoriu.
„Noi vom dezvolta aceste zone, iar apoi va depinde de UE dacă doreşte să impună un moratoriu asupra achiziţiilor de gaze sau petrol din aceste surse”, a spus Aasland.
Petrolul arctic ar urma să fie vândut oricum pe pieţele globale, în timp ce gazele ar putea fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat de la instalaţia GNL Melkøya a Equinor, în apropiere de Hammerfest, a adăugat el.
Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a îndemnat, de asemenea, UE să-şi reconsidere opoziţia faţă de dezvoltarea unor noi proiecte de petrol şi gaze în zona arctică, susţinând că viitoarele livrări vor fi necesare pentru susţinerea securităţii energetice.
Criticii unei astfel de măsuri susţin că noile proiecte arctice ar avea nevoie de mulţi ani pentru a deveni operaţionale şi ar contribui prea puţin la rezolvarea provocărilor energetice pe termen scurt ale Europei.
„Bateria verde”, o idee „greşită”
Pe lângă petrol şi gaze, Norvegia produce în majoritatea anilor un surplus de energie regenerabilă provenită dintr-o reţea extinsă de rezervoare şi cursuri de apă care alimentează centrale hidroelectrice, energie pe care a exportat-o către Europa prin cabluri electrice transfrontaliere.
Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul spune că această idee este acum depăşită, întrucât Norvegia nu poate echilibra singură piaţa europeană de electricitate.
„A fost o idee greşită”, a spus Aasland.
Ideea a contribuit la construirea unor noi interconectoare electrice, inclusiv a unor legături cu Marea Britanie şi Germania, dar a generat şi opoziţie în Norvegia, pe măsură ce preţurile europene la electricitate au crescut.
O integrare mai profundă în sistemul energetic european a făcut Norvegia mai vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor de pe continent.
Aasland a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectoare, dar rămâne angajată într-o cooperare strânsă cu Europa în sectorul energiei electrice.
El a îndemnat ţările continentului să-şi consolideze furnizarea stabilă de energie electrică, slăbită de închiderea centralelor pe cărbune şi nucleare şi de lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producţie pe baza de gaze.
Acest lucru va reduce preţurile şi va crea o reciprocitate mai mare în ceea ce priveşte fluxurile de electricitate între diferitele ţări.
„Viitorul constă în existenţa unui sistem foarte puternic şi integrat”, a spus Aasland.
