PSD şi AUR cer anchetarea lui Bolojan şi a şefei CCR. Vot majoritar în Senat în favoarea propunerii
Senatul a aprobat luni, cu 67 de voturi „pentru” şi 41 „împotrivă”, declanşarea unei anchete parlamentare privind circumstanţele întâlnirii dintre premierul demis Ilie Bolojan şi preşedinta Curţii Constituţionale, Elena-Simina Tănăsescu. Ancheta a fost susţinută de senatorii PSD, AUR şi PACE – Întâi România, în timp ce PNL şi USR au votat împotrivă, scrie Aktual24.ro.
Comisia pentru constituţionalitate, condusă de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, primeşte prin votul plenului atribuţii de comisie de anchetă. Raportul trebuie întocmit în termen de 14 zile, iar primele audieri ar putea avea loc săptămâna viitoare. Printre persoanele care ar urma să fie invitate se numără Ilie Bolojan, Elena-Simina Tănăsescu şi funcţionari ai Parlamentului care pot oferi informaţii despre organizarea şi desfăşurarea întâlnirii.
Senatorii vor să stabilească în ce împrejurări a fost organizată întrevederea, cine a facilitat-o, de ce a fost folosit biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, şi care au fost temele discutate.
„Apreciem că sunt necesare clarificări cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura şi scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfăşurat în biroul preşedintelui Senatului, precum şi temele discutate”, se arată în motivarea Comisiei pentru constituţionalitate.
Comisia susţine că aceste clarificări sunt necesare pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea jurisdicţiei constituţionale.
Controversa a izbucnit după ce în presă a apărut informaţia că Bolojan şi Tănăsescu s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul lui Mircea Abrudean, fără ca întrevederea să fi fost anunţată public. Întâlnirea a avut loc cu numai trei zile înainte ca CCR să se pronunţe asupra unor acte normative cu miză politică şi financiară importantă, inclusiv noua Lege a integrităţii.
CCR a decis ulterior că este constituţional amendamentul prin care aleşilor pentru care există constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese le poate înceta mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Prevederea îl poate afecta direct pe primarul Timişoarei şi preşedinte al USR, Dominic Fritz.
Bolojan a criticat ulterior soluţia Curţii, afirmând că legea nu ar trebui folosită pentru eliminarea din funcţie a unei anumite persoane şi invocând principiul neretroactivităţii. El a avertizat inclusiv asupra riscului ca România să ajungă din nou în faţa CEDO.
Şefi din Justiţie au cerut explicaţii
Întâlnirea a provocat reacţii şi în sistemul judiciar. Preşedinţii curţilor de apel au cerut public clarificarea scopului întrevederii, argumentând că independenţa şi imparţialitatea unei jurisdicţii nu presupun doar lipsa unei influenţe efective, ci şi evitarea aparenţelor care ar putea genera îndoieli asupra acesteia.
Ilie Bolojan a respins acuzaţiile potrivit cărora întâlnirea ar fi putut avea legătură cu dosarele aflate pe rolul Curţii Constituţionale.
„De multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă”, a declarat Bolojan.
El a susţinut că persoanele aflate în funcţii publice au în mod obişnuit întâlniri cu reprezentanţii altor instituţii pentru rezolvarea unor probleme administrative.
Şefa CCR spune că discuţia a fost despre spaţiile Curţii
Elena-Simina Tănăsescu a negat, la rândul său, că ar fi discutat cu Bolojan despre cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale.
CCR a transmis că preşedinta instituţiei „respinge ferm şi categoric orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal”.
Tănăsescu a explicat ulterior că întâlnirea ar fi vizat probleme administrative ale Curţii Constituţionale, în special necesitatea obţinerii unor spaţii suplimentare sau a unui sediu mai adecvat pentru funcţionarea instituţiei. Întrebată dacă intenţionează să demisioneze în urma controverselor, preşedinta CCR a răspuns că nu va face acest lucru.
Ancheta parlamentară nu poate modifica sau anula hotărârile Curţii Constituţionale. Comisia va putea însă solicita explicaţii, audia persoanele implicate şi reconstitui circumstanţele în care a fost organizată întâlnirea.
Concluziile vor fi prezentate conducerii Senatului într-un raport care trebuie finalizat în termen de 14 zile de la declanşarea anchetei.
