"Să reinventăm economia, cu liderii de sindicat" [ANALIZĂ]

Analistul Mihai Razvan Moraru a publicat un nou text, în contextul dezbaterilor aprinse privind legea salarizării unitare, intitulat "Să reinventăm economia, cu liderii de sindicat".

ANALIZA lui Moraru

Nemulţumiţi de refuzul Comisiei Europene de a valida o creştere a bugetului de salarii în sistemul bugetar, de peste 12 miliarde de lei (prin noua lege a salarizării unitare), liderii de sindicat din România au găsit planul B: o nouă creştere a taxelor pentru mediul privat!

Ei propun creşterea impozitului pe profit, noi taxe pe cifra de afaceri şi alte idei trăznite, motivând că PIB-ul e prea mic iar veniturile sunt doar 32% din PIB, faţă de alte state europene, care au un procent cuprins între 40% şi 44%.

Bun, ştim că avem evaziune fiscală în România. Dar oare cine ar trebui să lupte cu evaziunea? Hm? A, da, sistemul bugetar din instituţiile responsabile, plătite pentru a face asta. Sunt oare vinovaţi cei care plătesc corect, cei din mediul privat? Nu! Dar hai să le punem tot lor în cârcă şi neputinţa / incapacitatea noastră de a-i găsi pe cei vinovaţi!

Însă situaţia nu e chiar aşa de neagră, precum vor să o arate liderii de sindicat.

În primul rând, în sistemul bugetar se câştigă mai bine decât în sistemul privat. Datele pe ultimul an încheiat şi analizat, anume 2024, ne arată un câştig salarial mediu net mai mare la stat decât în mediul privat: media netă a fost de 5.923 lei la stat comparativ cu 4.665 lei în privat. Adică aproape 30% în plus! Iar la privat nu au existat tichete de vacanţă, sporuri şi alte beneficii.

Unii vor spune că privatul ar trebui să crească şi el salariile, cu cel puţin 30%! Unii poate şi-ar permite, prea puţini însă. Şi se vede asta din rezultatele / domenii ale companiilor, rezultate tot mai slabe. Spre deosebire de o instituţie, care primeşte banii de la buget, la început de an (taxe împrumuturi), o companie se finanţează în funcţie de rezultate: vânzări, profitabilitate, eficienţă.

Din veniturile fiscale ale ţării, cam 40% merge pe plata salariilor din sistemul bugetar, faţă de 26% cât este media UE, conform Ministerului Finanţelor. A scăzut câştigul salarial net, din cauza inflaţiei? Da, spre exemplu în luna mai 2026 salariul real a fost de 93% faţă de aceeaşi lună mai a anului 2025, pentru toţi angajaţii din România. Dar asta o resimţim toţi, indiferent că activăm în sistemul bugetar sau în cel privat.

Mai mult, în sistemul privat s-a intrat deja, în multe domenii, pe modul de supravieţuire. Consumul a scăzut, producţia industrială a scăzut, iar dobânda prea mare şi costul energiei conduc la noi şi noi falimente sau limitări de activităţi. Multe companii au făcut deja restructurări, unele chiar eu au renegociat pachetele salariale. A simţit şi zona bugetară acest val? Doar în educaţie, de unde unii s-au tot gândit să taie!

Ce înseamnă taxa de 1% pe cifra de afaceri, gândită de Ciolacu & PSD? Păi o companie trebuie să facă un profit net de minim 6.5% doar pentru a plăti această taxa de 1% pe CA. Credeţi că e puţin? Adăugaţi dobânda de 8%-9% şi calculaţi cât trebuie să producă acea companie doar pentru a-şi asigura capitalul şi pentru a plăti taxa asta de 1%.

Dar liderii de sindicat din România (nu toţi, dar prea mulţi) cât câştigă? Ia să vedem câteva exemple :

1. Preşedintele Sanitas şi al Confederaţiei CNSLR "Frăţia" Leonard Bărăscu – venit de 87.800 lei / lună, cel care ameninţa cu greva generală în sistemul medical.

2. Preşedintele Sindicatului Alma Mater, Anton Hadar – venit de 45.000 lei / lună, cumulând venituri din peste 12 surse, toţi bani publici, de la stat. Normal că nu ajunge să presteze activitatea în multe dintre ele, dar....

3. Preşedintele Sindicatului "Spiru Haret", Marius Nistor - venit de 30.000 de lei / lună, inclusiv de la o unitate de învăţământ pe la care nu trece.

4. Preşedintele Federaţiei Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu – 24.000 de lei / lună, inclusiv ca profesor, fără să predea.

5. Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu – 48.000 de lei / lună.

6. Preşedinte Cartel ALFA, Bogdan Hossu – 20.000 de lei / lună.

7. Rodrigo Maxim – sindicatele feroviare – venit de 19.000 de lei / lună.

8. Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare, Ştefan Teoroc – 21.200 de lei / lună.

9. Preşedintele BNS, Dumitru Costin – 21.000 de lei / lună.

Datele sunt din declaraţiile de avere sau din alte surse publice. Dacă ne uităm şi la conturile bancare sau proprietăţi, observăm că se trăieşte bine!

Ne văităm că investiţiile străine au scăzut în România, că nu se mai face profit în multe domenii sau că nu se vede perspectiva unor afaceri noi în viitor. Dar în acelaşi timp vorbim de o nouă creştere a taxării pe capital!

Dar nu vreţi să facem şi o naţionalizare?

Dar oare câţi antreprenori mici şi medii din România obţin un profit net de 8.000 - 14.000 de euro / lunar, după plata tuturor taxelor?

Da, exista multe categorii bugetare cu salarii mizerabile sau prea prea mici, dar soluţia ar fi eficientizarea banului public şi a instituţiilor, nu creşterea continuă a poverii fiscale. Asta dacă mai vrem şi o economie care să se dezvolte şi să susţină la rândul său dezvoltarea ţării şi venituri mai mari pentru sistemul bugetar! Dacă nu, ne angajăm toţi la stat!

PS: Care a fost partidul preferat al liderilor de sindicat, când au făcut pasul către politică? PSD! Iar mai nou, AUR!