Statele baltice convoacă diplomaţii ruşi din cauza acuzaţiilor false privind deportările

Lituania şi Estonia au declarat că Kremlinul răspândeşte acuzaţii false potrivit cărora vor fi deportaţi vorbitori de limbă rusă din statele baltice, într-o încercare de a distrage atenţia de la atacurile sale de amploare asupra oraşelor şi altor obiective civile din Ucraina.

Lituania, Letonia şi Estonia au convocat fiecare reprezentanţi diplomatici ai Rusiei, acuzând Moscova că răspândeşte afirmaţii false despre statele baltice, în timp ce îşi intensifică atacurile cu rachete şi drone asupra Ucrainei.

Potrivit celor trei state, afirmaţiile conform cărora ţările baltice pregătesc deportări în masă ale vorbitorilor de limbă rusă şi au permis Ucrainei să le folosească spaţiul aerian pentru a ataca Rusia fac parte din strategia de propagandă a Kremlinului.

Guvernele Estoniei şi Lituaniei au declarat pentru Euronews că acuzaţiile privind deportările, formulate de oficialul Ministerului rus de Externe Grigori Lukianţev, sunt folosite de Moscova pentru a prezenta Rusia drept victimă şi pentru a distrage atenţia de la propriile sale acţiuni în Ucraina.

„Rusia încearcă cu disperare să distragă atenţia de la agresiunea sa împotriva Ucrainei, precum şi să se prezinte drept victimă şi, astfel, să se exonereze de responsabilitatea pentru crimele comise”, a transmis Ministerul de Externe al Lituaniei.

Între timp, Estonia a acuzat Moscova că încearcă să distragă atenţia de la „propriile încălcări grave ale dreptului internaţional de către Rusia, inclusiv transferul forţat şi deportarea copiilor ucraineni”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului estonian de Externe, Susan Lilleväli.

Lituania a afirmat că acuzaţiile potrivit cărora ar plănui deportarea locuitorilor vorbitori de limbă rusă sunt „în întregime false”, în timp ce Letonia a subliniat că toate persoanele din ţară sunt protejate de statul de drept, indiferent de apartenenţa etnică.

Respingând acuzaţiile Rusiei, ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că ţara sa este „un stat democratic guvernat de statul de drept” şi că afirmaţiile contrare reprezintă „nimic mai mult decât propagandă rusă lipsită de orice temei”.

Acuzaţiile lui Lukianţev au fost formulate după prezentarea unui raport comun privind drepturile omului al ministerelor de Externe din Bielorusia şi Rusia, care susţine că statele baltice sunt responsabile de „nazism” şi „rusofobie”.

Raportul critică, de asemenea, modificările aduse Legii imigraţiei din Letonia, care impun cetăţenilor ruşi să solicite statutul de rezident pe termen lung al Uniunii Europene, să demonstreze cunoştinţe de limba letonă la nivel A2 şi să treacă verificări de securitate şi de antecedente pentru a putea rămâne legal în ţară.

Aceste măsuri au afectat aproximativ 30.000 de persoane, majoritatea dintre acestea respectând în cele din urmă noile cerinţe.

Acuzaţiile reiau naraţiuni promovate de mult timp de Kremlin cu privire la statele baltice.

În evaluarea ameninţărilor pentru anul 2026, serviciile de informaţii lituaniene afirmă că Rusia acuză „în mod constant” Lituania, Letonia şi Estonia că îi persecută pe vorbitorii de limbă rusă, glorifică colaboratorii nazişti şi rescriu istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.

Raportul afirmă că Ministerul rus de Externe joacă un rol central în amplificarea acestor afirmaţii prin canale diplomatice şi organizaţii internaţionale, pentru a justifica politica externă a Moscovei şi a spori presiunea asupra statelor baltice.

Demersurile diplomatice ale celor trei ţări au fost declanşate şi de afirmaţiile adjunctului ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, potrivit cărora statele baltice ar fi pus la dispoziţie coridoare aeriene pentru dronele ucrainene care au atacat infrastructura civilă din Rusia.

Declaraţiile lui Galuzin, făcute după atacurile reuşite ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere din Rusia, sunt „în mod vădit false”, a transmis Ministerul leton de Externe într-un comunicat, cerând Rusiei „să retragă imediat aceste informaţii false”.

Lituania şi Estonia au declarat, de asemenea, că nu au permis niciodată folosirea teritoriului sau spaţiului lor aerian pentru atacuri cu drone asupra Rusiei.

Disputa diplomatică a avut loc în timp ce Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete şi drone asupra Ucrainei.

În notele diplomatice transmise Moscovei, cele trei ţări au condamnat noul val de atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra Ucrainei.

Guvernele au invocat recentele lovituri asupra Kievului şi altor localităţi, care au ucis zeci de civili şi au rănit alte câteva sute, susţinând că Rusia îşi intensifică campania de atacuri împotriva ţintelor civile.

Lituania a declarat că atacarea deliberată a civililor şi a infrastructurii civile constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional umanitar şi echivalează cu crime de război. Totodată, a precizat că îşi va continua eforturile pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crimele comise în timpul invaziei ruse în Ucraina.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali ai Kremlinului au acuzat în repetate rânduri Ucraina de nazism şi rusofobie sistemică, fără a prezenta dovezi.

Putin a invocat aceste acuzaţii drept pretext pentru declanşarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei, la începutul anului 2022.