Tactică pe termen lung. De ce dronele ucrainene îşi intensifică atacurile asupra navelor din Marea Azov

Dronele ucrainene au lovit din nou, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, ţinte situate adânc în interiorul teritoriului rus, ceea ce reflectă o strategie mai amplă pe termen lung de a perturba infrastructura petrolieră rusă şi aprovizionarea frontului, pentru a forţa Moscova să se aşeze la masa negocierilor.

O rafinărie din regiunea Volga, în Samara, situată la 800 de kilometri dincolo de linia frontului, a fost lovită şi a luat foc, potrivit martorilor oculari, sporind îngrijorările Rusiei cu privire la diminuarea rezervelor de combustibil.

Potrivit relatărilor dpa, ulterior, Statul Major General de la Kiev a raportat, de asemenea, atacuri asupra navelor din Marea Azov, precizând că au fost lovite 10 petroliere şi patru feriboturi.

Comandantul forţelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a publicat înregistrări video realizate de camerele termice ale dronelor atacatoare, care oferă o imagine a pagubelor provocate.

Imaginile arată dronele apropiindu-se de petroliere şi operatorii care le ghidează spre puntea navelor. Transmisia se întrerupe la momentul impactului, dar alte drone surprind exploziile – de obicei, mai multe pe o singură navă.

Aproape 100 de nave lovite într-o săptămână

De o săptămână, Ucraina atacă în mod continuu nave ruseşti în Marea Azov, o mare interioară care se conectează cu Marea Neagră.

Marea Azov se învecinează cu Rusia la est şi cu Ucraina la nord şi sud-vest, deşi acele zone, inclusiv Crimeea, sunt ocupate în prezent de Rusia.

Pe 6 iulie, dronele ucrainene au atacat două petroliere maritime de navigaţie interioară care urmau să livreze benzină în Crimeea.

Cu o capacitate de încărcare de aproximativ 7.000 de tone fiecare, navele nu erau deosebit de mari, dar ar fi putut acoperi 20% din consumul lunar de benzină al Crimeei, potrivit analistului militar independent Jan Matveyev.

De atunci, forţele ucrainene de drone au atacat 90 de nave în Marea Azov, unele dintre ele de mai multe ori, potrivit comandantului Brovdi.

Multe dintre acestea sunt mici petroliere de navigaţie interioară aparţinând „flotei din umbră” a Rusiei, utilizate pentru a eluda sancţiunile occidentale impuse în urma războiului din Ucraina, potrivit lui Brovdi.

Misiunea lor este de a transporta combustibil către porturile din Marea Azov sau din Strâmtoarea Kerci – strâmtoarea care leagă Marea Azov de Marea Neagră – unde acesta este transferat către petroliere mai mari, întrucât navele respective nu sunt echipate pentru a face faţă apelor agitate ale Mării Negre.

Tactici pe termen lung

Ucraina foloseşte drone cu rază medie de acţiune pentru a viza petrolierele din Marea Azov.

Dronele transportă mai puţini explozivi decât ar fi posibil din punct de vedere tehnic, pentru a-şi mări raza de acţiune, ceea ce înseamnă că puterea exploziei nu este suficientă pentru a scufunda nava.

Însă, dacă puntea de comandă a unei nave este avariată, aceasta rămâne fără un centru de comandă şi este lăsată să plutească în voia valurilor. Ucraina a vizat, de asemenea, remorcherele ruseşti pentru a se asigura că Rusia nu poate remorca petrolierele înapoi în port.

Întreaga operaţiune face parte dintr-o tactică sofisticată pe termen lung menită să slăbească inamicul pe toate fronturile prin utilizarea tehnologiei dronelor.

În prima fază, Ucraina a neutralizat apărarea antiaeriană rusă în teritoriile ocupate şi în Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia încă din 2014.

Acest lucru a lăsat Rusia practic incapabilă să contracareze atacurile cu drone ucrainene şi i-a permis Kievului să atace sistematic instalaţiile militare ruseşti şi rezervele de combustibil.

De atunci, dronele cu rază lungă de acţiune, precum drona kamikaze „Liutyi” de fabricaţie ucraineană, au vizat în mod repetat rafinăriile mari din interiorul ţării.

Dronele cu rază medie de acţiune, de până la 300 de kilometri, monitorizează drumurile care duc către linia frontului şi incendiază nu numai vehicule militare, ci şi zeci de cisterne şi depozite mai mici de combustibil din Crimeea, precum şi din regiunile Donetsk şi Luhansk din estul ţării, ocupate de Rusia.

Atacurile asupra cisternelor din Marea Azov contribuie, de asemenea, la întreruperea aprovizionării cu combustibil a forţelor ruse de pe frontul de sud.

Obiectivul principal al Kievului este de a întrerupe aprovizionarea trupelor ruse pentru a le opri înaintarea şi, în cele din urmă, a le forţa să se retragă.

Crimeea, cea mai mare bază de aprovizionare a armatei ruse din sud, resimte de mai multe luni efectele penuriei de combustibil.

Deşi situaţia nu este considerată deocamdată critică pentru forţele de ocupaţie, prin întreruperea traficului maritim pe Marea Azov, Ucraina intensifică şi mai mult presiunea.