Cum a ajuns gigantul tehnologic Palantir de la vedeta Silicon Valley la o companie tot mai controversată

Compania americană Palantir este specializată în dezvoltarea de software pentru analiza datelor. Instrumentele sale sunt utilizate de guverne şi agenţii militare din întreaga lume. În ultimii ani, compania a cunoscut o creştere rapidă, nu doar datorită contractelor guvernamentale, ci şi clienţilor din mediul corporativ.

Totuşi, după ce a atins capitalizarea maximă de piaţă în toamna anului 2025, Palantir a început să piardă ingineri talentaţi, iar acţiunile sale au scăzut cu un sfert.

Financial Times a discutat cu peste 20 de actuali şi foşti angajaţi ai Palantir, directori, investitori şi consultanţi. Aproape toţi sunt de acord asupra unui lucru: compania şi-a creat singură o parte dintre probleme.

Publicaţia Meduza rezumă principalele concluzii ale acestei investigaţii.

Palantir şi-a cultivat imaginea unei companii misterioase şi atotştiutoare

Compania americană Palantir a fost fondată în 2003. Misiunea startup-ului era protejarea ţărilor occidentale împotriva unor atacuri teroriste similare celui care a avut loc în Statele Unite la 11 septembrie 2001. În timp, compania a revoluţionat de una singură industria americană de apărare.

Acest succes a fost obţinut, parţial, prin crearea unui nou rol: cel de „forward deployed engineer” (inginer detaşat pe teren). Aceşti specialişti lucrau în zone de conflict şi în unităţi de producţie, colaborând îndeaproape cu clienţii şi adaptând produsele Palantir la nevoile acestora. Datorită acestor ingineri, compania a contribuit la dezvoltarea unui software care, potrivit utilizatorilor, a salvat vieţi pe câmpul de luptă şi, de exemplu, a ajutat la gestionarea pandemiei de COVID-19.

În acelaşi timp, Palantir şi-a cultivat în mod deliberat o aură de mister, evitând comunicarea cu presa şi lăsând speculaţiile să umple golurile de informaţii despre companie. Totodată, a pus accent pe legăturile sale cu CIA — unul dintre primii săi investitori şi un client-cheie. Toate acestea au alimentat îngrijorările privind supravegherea în masă cu ajutorul tehnologiei Palantir şi au intensificat criticile legate de colaborarea companiei cu armata şi forţele de ordine.

Multă vreme, reputaţia controversată a companiei a reprezentat un avantaj competitiv.

„Pentru a atrage primii clienţi, trebuiau să se prezinte drept nişte oracole atotştiutoare. Era necesar pentru ca oamenii să îi ia în serios”, a declarat un investitor.

Această strategie a dat treptat rezultate. După criza economică mondială din 2008, Palantir a obţinut contracte cu guverne (ţările nu sunt precizate), care, confruntate cu lipsa fondurilor, căutau modalităţi de a eficientiza furnizarea serviciilor publice.

La mijlocul anilor 2010 a venit rândul clienţilor din sectorul privat. Airbus, BP, Ferrari şi mai multe mari bănci de investiţii au semnat contracte cu compania. Folosind instrumentele Palantir, datele brute au fost transformate în adevărată putere economică.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, conducerea Palantir s-a alăturat republicanilor şi a obţinut contracte guvernamentale de miliarde de dolari.

Palantir a înregistrat primul său profit anual în 2023. Creşterea companiei s-a accelerat şi mai mult după revenirea lui Donald Trump la preşedinţia Statelor Unite. În primele 12 luni de la învestirea acestuia, veniturile Palantir din contractele federale au crescut cu 65% faţă de anul precedent, ajungând la aproape 2,2 miliarde de dolari. Mai mulţi angajaţi ai companiei au intrat în administraţia Trump şi au contribuit la formarea Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE).

Veniturile provenite din contractele comerciale s-au dublat, de asemenea. Acţiunile Palantir, aflate în declin încă de la listarea la bursă, au crescut cu aproximativ 135%, devenind unele dintre cele mai performanţe titluri din indicele S&P 500 în 2025.

În acelaşi timp, compania s-a politizat şi mai mult şi a început să fie asociată tot mai frecvent cu politicile controversate ale administraţiei Trump, pe care tehnologia să le făcea posibile. De exemplu, în 2020, Palantir refuzase să colaboreze cu Serviciul american pentru Imigraţie şi Vamă (ICE), din cauza temerilor că acest lucru ar putea conduce la aplicarea disproporţionată a legii. Cinci ani mai târziu, aceste restricţii au fost eliminate.

Compania şi apropiaţii săi s-au implicat tot mai direct în politică. Unul dintre cofondatorii Palantir, Joe Lonsdale, a devenit un important finanţator al mişcării MAGA şi a organizat evenimente de strângere de fonduri pentru vicepreşedintele J.D. Vance. Totodată, omul de afaceri a cerut reintroducerea execuţiilor publice.

Cofondatorul şi directorul general al companiei, Alex Karp, şi-a exprimat public sprijinul pentru DOGE, deşi departamentul a obţinut puţine rezultate concrete. Directorul tehnic al Palantir, Shyam Sankar (despre care Financial Times scrie că a conceput modelul „forward deployed engineer”), s-a înrolat în rezerva armatei americane şi l-a lăudat pe Trump.

Anterior, Karp donase pentru campania electorală a democratului Joe Biden şi declarase că va vota împotriva lui Trump în 2024. Un fost angajat Palantir care a lucrat la proiecte guvernamentale confirmă că directorul general a avut, în mod tradiţional, vederi de stânga — la fel ca majoritatea celorlalţi angajaţi ai companiei.

Reputaţia controversată a Palantir începe să îndepărteze clienţii

În ianuarie 2026 — la o săptămână după ce un agent al Serviciului american pentru Imigraţie şi Vamă (ICE) a împuşcat mortal o locuitoare în vârstă de 37 de ani din Minneapolis, Renee Goode — directorul pentru implicare strategică al Palantir, Eliano Younes, a publicat pe reţelele sociale un videoclip generat cu ajutorul inteligenţei artificiale. În acesta apăreau logo-ul companiei într-un cerc ritualic, alături de imagini cu Moartea, un crucifix însângerat şi un ochi atotvăzător. Clipul era însoţit de sloganul „Intelligence is watching you” („Serviciile de informaţii te urmăresc”) şi avea ca fundal muzical piesa „Clubbed to Death”, al cărei titlu înseamnă literalmente „Bătut până la moarte”.

Videoclipul a fost şters câteva zile mai târziu. Însă incidentul a reprezentat o nouă lovitură pentru reputaţia Palantir şi i-a şocat pe angajaţi, care erau deja îngrijoraţi de evoluţiile recente din cadrul companiei. Investitorii, la rândul lor, au început să se teamă că publicitatea negativă tot mai mare ar putea pune în pericol principala afacere a companiei cu guvernul Statelor Unite şi ar putea alunga clienţii din sectorul privat.

Apropierea Palantir de administraţia Trump şi acţiunile şi declaraţiile controversate ale conducerii au determinat deja instituţii guvernamentale din mai multe ţări (Financial Times menţionează Germania, Franţa şi Elveţia) să înceapă să renunţe la instrumentele companiei din motive politice.

În luna mai, în Regatul Unit — cea mai mare piaţă a companiei în afara Statelor Unite — primarul Londrei, Sadiq Khan, a blocat un contract al Palantir în valoare de 50 de milioane de lire sterline cu Poliţia metropolitană. Palantir contestă această decizie. De asemenea, este incertă reînnoirea contractului de 330 de milioane de lire sterline cu Serviciul Naţional de Sănătate (NHS).

În Statele Unite, doar clienţii mai mici renunţă deocamdată la serviciile companiei. Financial Times mai relatează că oficiali ai Partidului Democrat îşi vând chiar şi participaţiile minore la Palantir şi returnează donaţiile provenite de la persoane asociate companiei. Între timp, criticile la adresa Palantir continuă să se intensifice, nu doar din partea democraţilor, ci şi din partea republicanilor şi a activiştilor MAGA, inclusiv a fostului consilier al lui Trump, Steve Bannon, şi a jurnalistului Tucker Carlson.

Reprezentanţii Palantir susţin că societatea „nu facilitează supravegherea în masă a cetăţenilor americani” şi subliniază că aceasta colaborează cu ICE încă din perioada administraţiei Obama. Ei amintesc, de asemenea, cooperarea companiei cu NATO şi Ucraina.

În acelaşi timp, potrivit Financial Times, compania a angajat mai mulţi lobbyişti cu legături în Partidul Democrat. Sondajele indică faptul că democraţii ar putea câştiga alegerile pentru Camera Reprezentanţilor din SUA din noiembrie. Dacă acest lucru se va întâmpla, conducerea Palantir ar putea fi chemată să depună mărturie în faţa Congresului şi obligată să prezinte documente interne privind activitatea companiei. Iar dacă un candidat democrat va câştiga alegerile prezidenţiale din 2028, compania riscă să piardă contracte în valoare de peste 10 miliarde de dolari.

Schimbarea bruscă de viziune a directorului general al Palantir, Alex Karp

Unii investitori pun problemele companiei pe seama transformării prin care a trecut directorul general Alex Karp în ultimii ani. Mulţi ani, activitatea sa a fost benefică pentru companie. Multe firme din Silicon Valley evitau să colaboreze cu sectorul apărării şi, în general, cu guvernul. Karp însă nu şi-a cerut niciodată scuze pentru ceea ce face Palantir, susţinând că aceasta protejează oamenii şi contribuie la îmbunătăţirea vieţii lor.

Potrivit Financial Times, care citează mai multe surse din interior, viziunile lui Karp au început să se schimbe în 2023. Atunci au avut loc două evenimente: prima creştere semnificativă a acţiunilor companiei şi atacul Hamas asupra Israelului. Palantir a cumpărat o reclamă pe o pagină întreagă în The New York Times în sprijinul Israelului. Karp însuşi, ca gest de solidaritate, a organizat o şedinţă a consiliului de administraţie la Tel Aviv.

Ulterior, el a început să se laude că instrumentele Palantir sunt folosite pentru eliminarea adversarilor în timpul operaţiunii din Gaza şi a făcut o serie de alte afirmaţii controversate. De exemplu, a spus că singura poziţie cu adevărat progresistă în privinţa migraţiei este una de „scepticism extrem”.

După alegerile prezidenţiale, Alex Karp a donat un milion de dolari către super PAC-ul MAGA Inc. şi a apărat administraţia Trump atunci când armata americană a scufundat mai multe nave în largul coastelor Venezuelei, suspectate că transportau droguri. Legalitatea acestor atacuri este discutabilă, însă Karp le-a considerat justificate.

„Dacă fentanilul ar ucide 60.000 de absolvenţi ai Universităţii Yale... am bombarda cu arme nucleare pe oricine l-ar expedia din America de Sud”, a declarat acesta.

Sursele consideră că apariţia videoclipului generat cu inteligenţă artificială din ianuarie nu a fost o coincidenţă. Eliano Younes este foarte apropiat de directorul general. Potrivit unor angajaţi, acesta vorbeşte uneori chiar în numele lui Karp la şedinţe. Şi, deşi conducerea le recomandă angajaţilor Palantir să evite discursurile agresive, Younes ignoră aceste recomandări.

O altă lovitură adusă reputaţiei Palantir a fost publicarea, în aprilie, a unui manifest — un „rezumat succint” al cărţii lui Karp, The Technological Republic. Acest document controversat aborda o gamă largă de subiecte, de la responsabilitatea Silicon Valley de a contribui la apărarea Statelor Unite şi propunerea introducerii serviciului militar universal până la superioritatea unor culturi faţă de altele.

Publicarea manifestului i-a luat prin surprindere chiar şi pe membrii conducerii de vârf ai companiei şi a provocat o adevărată revoltă în rândul angajaţilor, ceea ce a dus la revizuirea politicii de comunicare a Palantir.

În ultimul an, peste 50 de ingineri au părăsit Palantir

„Singurul lucru care a ţinut Palantir pe linia de plutire a fost produsul său”, spune Julie Bush, fostă vicepreşedinte senior a companiei.

Însă acum şi calitatea instrumentelor sale începe să fie pusă sub semnul întrebării.

Palantir consideră că integrarea profundă a produselor sale în activitatea diferitelor guverne şi agenţii militare reprezintă o protecţie solidă împotriva concurenţei. În realitate, ameninţarea reprezentată de alte companii din domeniul inteligenţei artificiale devine tot mai evidentă.

Potrivit datelor firmei de recrutare Harnham, Palantir a pierdut peste 50 de ingineri cu experienţă în ultimul an. Mulţi dintre aceştia s-au transferat la companii precum Anthropic şi OpenAI. O sursă apropiată conducerii Palantir a declarat că informaţiile privind un exod masiv al angajaţilor „nu sunt susţinute de fapte”.

Cu toate acestea, Alex Karp însuşi a recunoscut că unii ingineri au părăsit compania din cauza sprijinului activ acordat Israelului. Şi mai mulţi angajaţi au plecat la începutul anului 2025, nefiind dispuşi să colaboreze cu administraţia Trump.

„În 2026, dacă alegi să lucrezi la Palantir, faci o declaraţie clară despre convingerile tale. Compania a devenit un loc pentru tehnicienii republicani”, remarcă un fost angajat.

În acelaşi timp, un fost inginer consideră că numărul angajaţilor talentaţi care împărtăşesc viziunile lui Trump sau ale lui Karp este „infim”. Problema companiei rămâne însă ataşamentul său tot mai puternic faţă de o singură administraţie şi faţă de persoana care o conduce.

Piaţa reacţionează, de asemenea, la problemele Palantir. De la începutul anului, acţiunile companiei au pierdut aproximativ un sfert din valoare.