De la lovitură de palat la scenariul „varianta Ceauşescu”. Cum ar putea sfârşi regimul lui Putin [Analiză]
Putin se confruntă cu dificultăţi existenţiale pe mai multe planuri, în condiţiile în care atacurile cu drone ale Ucrainei afectează grav aprovizionarea cu combustibil a Crimeei, transformând podul Kerci într-o ţintă principală pentru un posibil atac iminent, potrivit jurnalistului Melik Kaylan.
Kalian, citat de Forbes, a relatat despre conflictele geostrategice globale trei decenii.
Potrivit acestuia, imaginea dezastruoasă a războiului îi erodează legitimitatea lui Putin, iar acest proces este amplificat de semne de nemulţumire internă, precum avertismentul viral al unui blogger militar privind o posibilă revoltă şi ameninţările unor soldaţi la adresa ofiţerilor lor.
Potrivit lui Kalian, nemulţumirea publică creşte din cauza recrutărilor forţate şi a penuriei, iar paralelele istorice cu schimbările de regim provocate de războaie eşuate devin tot mai evidente. Temându-se pentru propria siguranţă, elitele ar putea declanşa o revoltă, ceea ce ar putea conduce la un război civil între forţele de securitate ale lui Putin.
Scenariile privind sfârşitul acestuia variază de la un asasinat rapid până la un proces-spectacol, iar factorii declanşatori ar putea include noi atacuri ucrainene, tulburări interne sau retragerea sprijinului Chinei. Potrivit autorului, căderea lui Putin ar urma să se producă în următorii trei ani.
Putin se află într-o situaţie critică, pe mai multe niveluri.
Într-un interviu acordat recent pe platforma Substack a lui Sebastian Junger, Melik Kaylan notează faptul că din cauza atacurilor neîncetate cu drone ale Ucrainei, Crimeea este practic izolată din punctul de vedere al aprovizionării cu combustibil.
Cozi de maşini întinse pe kilometri, formate din oameni care încearcă să părăsească peninsula în plin sezon turistic, creează o imagine dezastruoasă. Ruşii mai au un singur culoar de aprovizionare cu combustibil: podul Kerci – o construcţie cu o puternică încărcătură simbolică, bombardată de numeroase ori, dar încă în picioare. Camioanele-cisternă care îl traversează reprezintă o ţintă ideală şi ar putea provoca o minge uriaşă de foc dacă ar fi lovite.
Surse din serviciile de informaţii ucrainene spun că un astfel de atac, de mare amploare, este iminent.
Ştim cu toţii cum s-a schimbat cursul războiului din Ucraina, însă percepţia publică este la fel de importantă ca realitatea de pe teren. Atunci când au loc dezastre atât de evidente încât nici Putin, nici publicul rus nu le mai pot ignora, însăşi percepţia asupra realităţii se schimbă. Întreaga aventură barbară din Ucraina va părea o catastrofă.
Putin nu poate evita compromiterea propriei imagini. Mai mult, atunci când nu mai poate controla nici măcar percepţia publică, efectul se amplifică, iar ceasul începe să ticăie în direcţia sfârşitului său. Într-un regim despotic, pierderea credibilităţii duce la pierderea legitimităţii.
Aleksandr Lunin, un blogger militar rus, veteran al invaziei din Ucraina, a publicat recent un videoclip în care avertizează asupra unei revolte şi cere un interviu televizat, faţă în faţă, cu Putin. El a afirmat că superiorii săi i-au dezvăluit secrete pe care trebuie să i le transmită personal preşedintelui. Ultima estimare arată că videoclipul a avut 11 milioane de vizualizări. Ulterior, el a publicat un al doilea clip în care şi-a nuanţat poziţia, dar acesta a fost urmat rapid de un videoclip de susţinere realizat de un grup de soldaţi care ameninţau că îşi vor întoarce armele împotriva ofiţerilor care îi maltratează. Lunin se află acum la închisoare. Revolta lui Prigojin revine astfel puternic în memoria publică.
Imagini cu atacurile ucrainene asupra unor obiective militare, instalaţii electrice şi depozite de combustibil, atât în apropierea Moscovei, cât şi în regiuni îndepărtate ale Rusiei, circulă constant pe internet. Videoclipuri cu influenceriţe care plâng pentru că nu găsesc benzină pentru maşini sunt omniprezente. În acelaşi timp, circulă şi imagini video în care bărbaţi sunt ridicaţi cu forţa de pe străzile Rusiei pentru a fi încorporaţi în armată, adesea în timp ce rudele încearcă să blocheze vehiculele celor care îi răpesc. Pe stradă se pune aceeaşi întrebare: de ce cei care îi recrutează cu forţa nu luptă ei înşişi pe front?
Din punct de vedere istoric, schimbarea de regim şi prăbuşirea imperiului de la Moscova s-au produs de două ori în ultimul secol din cauza unor campanii militare externe dezastruoase – Primul Război Mondial şi invadarea Afganistanului.
Pe măsură ce presiunea asupra lui Putin creşte, elitele din jurul său se gândesc la propriul viitor şi găsesc în oameni precum Aleksandr Lunin o voce care le exprimă temerile. Populaţia nu poate decât să concluzioneze că fie Putin este direct responsabil, fie elitele din jurul lui îl împiedică să înţeleagă situaţia şi să o corecteze. La început, furia publică se va îndrepta împotriva elitelor. Tocmai de aceea elitele se vor răzvrăti chiar înaintea armatei – din teamă pentru propria supravieţuire.
Putin dispune de o serie de mecanisme de protecţie, echivalentul unei gărzi pretoriene. Are propriile unităţi de protecţie, inclusiv mai multe structuri de securitate precum FSB, trupele Ministerului de Interne, Garda Naţională (Rosgvardia, cu aproximativ 300.000 de militari), precum şi circa 30.000 de membri ai dispozitivelor sale directe de protecţie, poliţia şi alte structuri similare. De-a lungul anilor le-a folosit pentru a se contrabalansa reciproc. Însă fiecare dintre aceste structuri reprezintă şi o potenţială ameninţare, loialitatea lor fiind îndreptată în primul rând către propriul comandant. Un război civil între ele reprezintă unul dintre scenariile posibile.
Modul în care se va produce sfârşitul lui Putin depinde în mare măsură de rezultatul urmărit. Eliminarea sa rapidă, urmată de o luptă pentru putere, ar presupune neutralizarea lui înainte ca forţele loiale să poată reacţiona la un complot.
Însă acest lucru ar elimina şi o opţiune importantă: organizarea unui proces-spectacol în care Putin să fie transformat în ţap ispăşitor pentru toate relele regimului său, exonerând astfel restul elitelor. O asemenea variantă ar permite sistemului şi elitelor sale să rămână în mare parte intacte, cu un nivel minim de haos. Am putea numi acest scenariu „varianta Ceauşescu”. În acel caz, dictatorul român din perioada Războiului Rece a fost executat rapid (împreună cu soţia sa) de conducerea armatei, în timp ce foştii membri ai elitei au continuat să conducă ţara sub un sistem declarat democratic.
Faptul că asemenea scenarii reprezintă o ameninţare reiese şi din moartea misterioasă a lui Serghei Ivanov, aliat şi prieten apropiat al lui Putin de decenii, survenită pe 26 iunie, la vârsta de 73 de ani. Ivanov a fost mult timp considerat succesorul cel mai probabil al lui Putin. Era una dintre puţinele persoane din cercul puterii care avea suficientă influenţă şi imunitate încât să îndrăznească uneori să critice situaţia. Kremlinul a anunţat prompt decesul său, fără a preciza cauza morţii. Apropiat de Putin încă din anii 1970, Ivanov a fost îndepărtat de mai multe ori din funcţiile oficiale, dar a rămas foarte bine conectat la FSB.
Astfel de incidente creează probleme pentru Putin. Pe măsură ce potenţialii rivali sunt eliminaţi sumar, ceilalţi se vor considera în pericol şi vor acţiona preventiv împotriva lui. Într-un climat de paranoia tot mai accentuată, orice poate declanşa sfârşitul: noi atacuri spectaculoase ale Ucrainei asupra Moscovei, penuria de alimente, revolte separatiste în regiuni precum Tatarstan, Başkortostan sau Cecenia, ori o invazie ucraineană în Crimeea.
Mai presus de toate însă, contează acţiunile Chinei. Dacă Beijingul va decide că Putin, ca lider aflat în declin, a devenit o povară pentru propriile interese, îi poate provoca prăbuşirea în mai multe moduri: prin oprirea sprijinului pentru efortul de război sau chiar prin extinderea influenţei în Siberia. De altfel, Republica Populară Chineză limitează deja considerabil sprijinul acordat economiei ruse. A refuzat deja să finanţeze conducta Siberia 2, destinată exporturilor directe către China.
Zilele lui Putin sunt numărate. Dacă actuala evoluţie a evenimentelor continuă sau se agravează, este probabil ca el să fie înlăturat de la putere în următorii trei ani.
