JD Vance şi Marco Rubio - instrumentele „briceagului elveţian” al lui Trump în dosarul Iranului

În timp ce încearcă să negocieze un acord de pace cu Iranul, preşedintele Trump are, metaforic vorbind, pe un umăr un consilier cu viziuni conciliatoare, vicepreşedintele Vance, iar pe celălalt un secretar de stat cu o abordare dură, Marco Rubio.

Succesul negocierilor — şi, implicit, stabilitatea pieţelor globale de petrol — depinde în mare măsură de modul în care Trump îi foloseşte pe cei doi pentru a echilibra interesele concurente din Iran, Israel şi Liban.

„Gândiţi-vă la Marco şi JD ca la două faţete ale personalităţii şi politicii preşedintelui. Există o latură mai favorabilă Israelului, iar aceasta este Rubio. Şi există o latură mai sceptică faţă de Israel. Aceasta este JD”, a declarat pentru Axios un consilier de rang înalt al lui Trump.

Vance şi Rubio au avut poziţii diferite în timpul deliberărilor interne din administraţie privind memorandumul de înţelegere istoric semnat între SUA şi Iran la 17 iunie.

Vance a negociat acordul împreună cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, iar vicepreşedintele consideră că Trump ar trebui să aprobe documentul pentru a pune capăt războiului, a redeschide Strâmtoarea Hormuz şi a stabiliza economia înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit mai multor surse americane.

Rubio, împreună cu directorul CIA, John Ratcliffe, şi secretarul Apărării, Pete Hegseth, s-a arătat sceptic atât faţă de memorandum, cât şi faţă de şansele ca acesta să conducă la un acord nuclear cuprinzător.

În timpul vizitei sale în regiunea Golfului, săptămâna trecută, Rubio a discutat cu omologii săi din regiune despre necesitatea intensificării presiunii asupra Iranului, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile.

Totuşi, Rubio nu încearcă să submineze acordul cu Iranul. El şi Witkoff i-au informat luni pe membrii Congresului, încercând să convingă parlamentarii sceptici să susţină acordul.

„Nu vă gândiţi la ei ca la două feţe ale aceleiaşi monede. Sunt mai degrabă ca diferitele unelte dintr-un briceag elveţian”, a spus un consilier al administraţiei despre Rubio şi Vance, iar Trump este cel care mânuieşte briceagul.

Dincolo de aparenţe

Negocierile sunt complexe deoarece sunt trilaterale, implicând Israelul, Iranul şi Libanul. Ele includ trei acorduri:

• Memorandumul de înţelegere semnat pe 17 iunie între Iran şi Statele Unite.

• Un acord încheiat pe 21 iunie de Vance cu Iranul, în Elveţia, referitor la Liban.

• Un cadru de pace, coordonat de Rubio, semnat vineri de Israel şi Liban.

Punct de fricţiune

Pe direcţia gestionată de Rubio, părţile au lucrat pentru a împiedica Iranul să interfereze în Liban. Însă, pe direcţia gestionată de Vance, iranienii au primit un rol în privinţa armistiţiului dintre Israel şi Hezbollah, organizaţie pe care SUA o clasifică drept grup terorist susţinut de Iran şi responsabil de destabilizarea Libanului.

Problema a devenit atât de confuză încât, săptămâna trecută, atât negociatorii israelieni, cât şi cei libanezi le-au cerut mediatorilor americani să clarifice care dintre cele două direcţii reprezintă politica oficială a administraţiei.

Un înalt oficial american implicat în negocieri a declarat că atât Vance, cât şi Trump şi-au dat acordul asupra înţelegerii negociate de Rubio.

Detaliile importante

Memorandumul de înţelegere din 17 iunie, alcătuit din 14 puncte, dintre Iran şi Statele Unite, sugerează că Israelul se va retrage din Liban în cadrul unui acord final dintre Washington şi Teheran.

Însă acordul de vineri permite o retragere mai etapizată a Israelului şi o condiţionează de dezarmarea Hezbollah, gruparea teroristă susţinută de Iran.

Hezbollah şi aliaţii săi din Liban au reacţionat furios, au declarat nul şi neavenit acordul negociat de Rubio şi au cerut ca părţile să respecte memorandumul SUA-Iran negociat de Vance.

Ce spun actorii implicaţi

Trita Parsi, vicepreşedinte al Quincy Institute for Responsible Statecraft, a scris pe platforma X că acordul dintre Israel şi Liban riscă să submineze memorandumul de înţelegere şi „a provocat revolte la Beirut, pe fondul acuzaţiilor că guvernul libanez şi-a trădat ţara şi a acceptat ocuparea de către Israel a unor părţi din sudul Libanului”.

Totuşi, un înalt oficial american a subliniat că memorandumul discută în mod explicit despre „suveranitatea Libanului” şi că acordul de vineri, supervizat de Rubio, este în concordanţă cu această formulare, deoarece „Libanul a semnat acest acord. Ori Iranul crede în suveranitatea Libanului, ori nu.”

Un al doilea oficial american a declarat:

„Pentru iranieni, acordurile sunt în conflict. Pentru noi, nu sunt. Totul depinde de modul în care interpretezi acele clauze.”

„Pentru noi, memorandumul spune că trebuie să existe o încetare a focului, iar acum am creat mecanismul necesar. Dar cum ajungi acolo? Dacă iranienii spuneau că Israelul trebuie să se retragă din Liban, acest acord stabileşte tocmai cadrul pentru acest lucru.”

Sursa a adăugat că acordul de vineri nu doar că nu contrazice memorandumul, ci nici Vance şi Rubio nu sunt în conflict unul cu celălalt.

„JD, Steve şi Jared au negociat şi perfecţionat acordul cu Iranul”, a spus oficialul. „Aceasta este responsabilitatea lor. Marco trebuie să se ocupe de restul lumii. Există o zonă de suprapunere în cazul Libanului.”

„Este un titlu atrăgător să spui că există diferenţe între Vance şi Rubio. Sigur, fiecare înclină într-o anumită direcţie. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Şi nu există un război intern între ei, în ciuda a ceea ce şi-ar dori presa, democraţii şi iranienii.”

Imaginea de ansamblu

Chiar dacă există neconcordanţe între acordurile separate pe care Trump le-a autorizat prin intermediul lui Vance şi Rubio, persoanele din interiorul administraţiei nu consideră că acest lucru reprezintă un obstacol pentru preşedinte.

„Totul se rezumă la apropierea de pace. Cu cât există mai multe acorduri de pace, cu atât mai bine. Dacă Iranul doreşte pace, va exista pace. Dacă doreşte război, va exista război”, a declarat un înalt oficial al administraţiei.

Acelaşi oficial a respins şi ideea existenţei unui conflict între Vance şi Rubio, afirmând că cei doi „lucrează în deplină coordonare. Nu este vorba că unul reprezintă tabăra pro-Israel, iar celălalt tabăra anti-Israel. Nu aşa funcţionează lucrurile în interiorul administraţiei.”

Miza ascunsă

Oficialii americani afirmă că rezultatul negocierilor cu Iranul ar putea avea implicaţii politice interne, în special în ceea ce priveşte desemnarea candidatului republican la alegerile prezidenţiale din 2028.

Un oficial american a declarat că Rubio nu a preluat rolul principal în negocierile cu Iranul dintr-un motiv anume.

„Aşteaptă să vadă dacă Vance se autodistruge”, a spus acesta.

Însă unul dintre ceilalţi oficiali americani de rang înalt a calificat această caracterizare drept „stupidă şi complet greşită”.

„Atât Marco, cât şi JD pun în aplicare voinţa preşedintelui.”

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat:

„Există o singură tabără — tabăra preşedintelui Trump — iar întreaga administraţie susţine pe deplin eforturile preşedintelui de a se asigura că Iranul nu va putea deţine niciodată o armă nucleară.”