Nici vorbă de pace. Surse apropiate Kremlinului spun că Putin ia în calcul lovituri asupra unor ţinte NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin respinge apelurile la negocieri de pace cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, iar recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor şi porturilor ruseşti i-au întărit hotărârea de a continua, pentru moment, războiul.

Două dintre surse, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au afirmat că Putin este mai degrabă înclinat să escaladeze conflictul, aflat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlneşte în mod regulat cu preşedintele rus, a descris drept „foarte probabilă” o escaladare în lunile următoare.

Declaraţiile vin după ce preşedintele american Donald Trump a afirmat luni că Putin doreşte încheierea războiului şi că o soluţie este „mai aproape decât îşi dau seama oamenii”.

Trump a purtat săptămâna trecută convorbiri telefonice separate cu Putin şi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Miercuri, cei doi s-au întâlnit în marja summitului NATO, unde Zelenski a declarat că au discutat despre „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.

Casa Albă nu a răspuns cererii de a comenta informaţiile.

Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că liderul rus „s-a încăpăţânat” să-şi atingă principalul obiectiv: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde înaintarea forţelor ruse a încetinit în acest an. Aceeaşi sursă a afirmat că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugeraseră un compromis bazat pe un armistiţiu de-a lungul actualei linii a frontului. A doua sursă susţine că Putin crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul.

În luna iunie, preşedintele rus a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire şi un armistiţiu.

„Rusia este pregătită pentru o soluţionare paşnică, dar are suficiente capacităţi pentru a acţiona independent şi pentru a continua operaţiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Solicitat să comenteze prin intermediul biroului lui Zelenski, un înalt oficial ucrainean a declarat că rapoartele serviciilor de informaţii de la Kiev din ultimele luni arată că Putin pregăteşte noi etape ale războiului, nu pacea, inclusiv noi operaţiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte ţări europene.

Unii analişti militari occidentali consideră că Rusia ar avea nevoie de mobilizarea obligatorie a bărbaţilor apţi de luptă pentru a-şi atinge obiectivul de a ocupa Donbasul. O astfel de măsură este însă nepopulară din punct de vedere politic, iar Putin a evitat să o adopte încă din primele faze ale războiului.

Experţii militari ruşi discută tot mai deschis despre posibilitatea unei escaladări, inclusiv despre atacarea unor ţinte europene, precum baze NATO din statele baltice.

Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianţa condusă de Statele Unite şi ar testa angajamentul NATO potrivit căruia un atac asupra unui stat membru reprezintă un atac asupra tuturor.

Potrivit lui Jack Watling, de la Royal United Services Institute (RUSI), un centru de analiză în domeniul apărării şi securităţii cu sediul la Londra, Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate, similare unui recent atac cu dronă asupra României.

„Ruşii nu urmăresc un război cu NATO. Dar astfel de acţiuni ar putea fi folosite pentru a provoca diviziuni în NATO cu privire la răspunsul pe care ar trebui să-l dea”, a spus Watling.

El a adăugat că o creştere a tensiunilor cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică internă pentru introducerea recrutării obligatorii.

Însă ar putea fi folosit pentru a provoca diviziuni în NATO cu privire la răspunsul pe care ar trebui să-l dea.”

Costurile războiului sunt în creştere

Loviturile repetate asupra rafinăriilor, porturilor şi depozitelor de combustibil din Rusia şi din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia au provocat penurii severe de combustibil, făcând ca efectele războiului să fie resimţite direct de milioane de ruşi. Deşi rata de aprobare a lui Putin rămâne ridicată, aceasta a coborât recent la cel mai redus nivel de la începutul invaziei din 2022, potrivit unui sondaj.

Aliaţii Ucrainei consideră că războiul a intrat într-o nouă etapă favorabilă Kievului. Unii dintre ei cer impunerea unor sancţiuni economice suplimentare pentru a-l forţa pe Putin să pună capăt conflictului.

Totuşi, succesele recente ale Ucrainei l-au făcut pe Putin şi mai furios şi mai hotărât să răspundă dur, potrivit sursei care se întâlneşte în mod regulat cu liderul rus.

În ultima săptămână, forţele ruse au lansat două atacuri majore cu drone şi rachete asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei Kiev, provocând moartea a zeci de civili. Moscova susţine că loviturile au vizat obiective militare.

Într-un discurs televizat adresat generalilor săptămâna trecută, Putin a afirmat că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice determină Rusia să urmărească ocuparea unor noi teritorii ucrainene de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, pentru a crea o „zonă de securitate”.

Fostul oficial al Ministerului rus al Apărării, Andrei Ilniţki, a scris într-un articol publicat pe 29 iunie în ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe prin distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina, inclusiv o oţelărie şi portul Odesa.

Rusia a provocat deja distrugeri extinse infrastructurii comerciale şi portuare din Ucraina, iar producţia şi exporturile au fost afectate de atacurile repetate asupra instalaţiilor energetice.

Ilniţki a adăugat că următoarea etapă ar putea include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice şi România, precum şi asupra unor instalaţii din Uniunea Europeană care produc drone şi rachete cu rază lungă de acţiune destinate Ucrainei.

Întrebat despre articolul lui Ilniţki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor în această săptămână că Rusia trebuie să-şi consolideze propria securitate şi nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.

Un război de uzură în Donbas

Discuţiile privind o posibilă escaladare din partea Rusiei au loc în contextul în care ritmul mai lent al înaintării pe câmpul de luptă sugerează că ocuparea Donbasului va necesita mult timp şi va implica pierderi considerabile.

Până în prezent, aproximativ două milioane de militari au fost ucişi, răniţi sau daţi dispăruţi de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, dintre care 1,4 milioane sunt ruşi, potrivit unei estimări recente a Center for Strategic & Internaţional Studies. Niciuna dintre părţi nu publică date oficiale privind pierderile militare.

În acest an, trupele ruse au întâmpinat dificultăţi în a avansa de-a lungul liniei frontului, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, deoarece dronele ucrainene au compensat superioritatea numerică a Rusiei în ceea ce priveşte efectivele.

În ultimele săptămâni, forţele ruse au continuat ofensiva asupra oraşului Kostiantinivka din estul Ucrainei, unul dintre oraşele care fac parte din „centura de fortăreţe” a Ucrainei, un element-cheie al apărării în regiunea Doneţk.

La 3 iulie, Putin a declarat că forţele ruse au cucerit Kostiantinivka. Ucraina a negat afirmaţia.

O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri telefonice cu Donald Trump, Putin a încercat să-l convingă că Rusia va ocupa şi ultima cincime a regiunii Doneţk din Donbas care se mai află sub control ucrainean.

Potrivit sursei care se întâlneşte frecvent cu Putin, liderul de la Kremlin consideră controlul asupra întregii regiuni drept o chestiune de principiu, afirmând că preşedintele rus „are nevoie de un fel de victorie”.