Ce efecte are, de fapt, procesarea alimentelor asupra hranei

De mult timp se poartă o dezbatere cu privire la faptul dacă alimentele ultraprocesate sunt dăunătoare doar din cauza ingredientelor lor sau dacă procesarea în sine contribuie la deteriorarea stării de sănătate. Un nou studiu susţine această ultimă opinie.

Rezultatele, publicate în American Journal of Public Health, provin de la cercetători de la Universitatea Tufts şi au arătat că consumul crescut de alimente ultraprocesate creşte riscul de boli grave şi deces prematur — chiar şi după luarea în calcul a conţinutului de sare, zahăr şi grăsimi saturate.

Pentru fiecare creştere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate, s-a înregistrat un risc cu 7% mai mare de sindrom metabolic, o probabilitate cu 3% mai mare de diabet, un risc cu 5% mai mare de cancer şi un risc cu 4% mai mare de deces din orice cauză.

Studiul s-a bazat pe date din Ancheta Naţională de Sănătate şi Nutriţie (National Health and Nutrition Examination Survey) colectate între 1999 şi 2018 — un set de date federal amplu şi de lungă durată care urmăreşte obiceiurile alimentare ale americanilor şi rezultatele privind starea lor de sănătate.

Rezultatele sugerează că factori dincolo de nutrienţi — precum modificările structurii alimentelor, pierderea compuşilor benefici, aditivii şi substanţele chimice din ambalaje — pot contribui la riscurile pentru sănătate.

Distrugerea structurilor naturale ale alimentelor în urma procesării, precum şi reducerea nutrienţilor benefici, cum ar fi fibrele, polifenolii şi alţi compuşi bioactivi, pot contribui la apariţia unor efecte nocive.

Autorul studiului, dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog şi director al Institutului „Food is Medicine” de la Şcoala Friedman de Ştiinţă şi Politici Nutriţionale a Universităţii Tufts, a subliniat că procesarea îmbunătăţeşte, de asemenea, gustul, încurajând consumul rapid şi supraalimentarea, pe lângă introducerea ingredientelor industriale, a aditivilor, a produselor chimice secundare precum acrilamida şi aminele heterociclice (ambele asociate cu cancerul) şi a contaminanţilor proveniţi din ambalaje.

El a declarat pentru The Epoch Times că dovezile sugerează existenţa mai multor mecanisme nocive interconectate.

„Deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege modul în care aceşti factori interacţionează”, a spus Mozaffarian, „este evident că niciun mecanism singular nu explică pe deplin efectele negative asupra sănătăţii”.

Problema prelucrării

Alimentele ultraprelucrate, o categorie care include pâinea ambalată, băuturile răcoritoare, cerealele îndulcite, chipsurile şi mâncărurile gata preparate, sunt definite nu doar prin ingredientele lor, ci şi prin modul în care sunt fabricate.

Tehnicile industriale pot distruge structura celulară a alimentelor, eliminând fibrele, compuşii chimici benefici şi vitaminele care susţin sănătatea, introducând în acelaşi timp aditivi care se găsesc rar în bucătăria casnică, inclusiv conservanţi chimici, uleiuri hidrogenate, sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, precum şi coloranţi şi arome artificiale.

„Gândiţi-vă la alimentele ultraprocesate ca la alimente care sunt la câteva etape distanţă de ingredientele lor originale”, a declarat pentru The Epoch Times Lindsay Malone, dieteticiană autorizată şi lector la Departamentul de Nutriţie al Facultăţii de Medicină a Universităţii Case Western Reserve, care nu a participat la studiu.

„Acestea se bazează adesea pe ingrediente rafinate şi pe o varietate de aditivi pentru a îmbunătăţi gustul, textura, aspectul şi durata de valabilitate.”, a precizat aceasta.

Această transformare structurală ar putea avea o importanţă mai mare decât se credea anterior. Atunci când procesarea distruge arhitectura celulară a unui aliment, organismul îl absoarbe diferit — mai repede, cu un sentiment de saţietate mai redus şi cu mai puţine substanţe nutritive intacte.

Eliminarea fibrelor perturbă bariera mucoasei intestinale, permiţând potenţial pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin şi declanşând inflamaţii, a declarat pentru The Epoch Times Diana Cusa, dieteticiană clinică la Spitalul Plainview din New York, care nu a participat la studiu. Ea a specificat că emulgatorii şi aditivii sintetici agravează acest efect.

Studiul sugerează că procesarea în sine poate fi dăunătoare dincolo de conţinutul de nutrienţi, a remarcat Cusa.

Riscurile pentru sănătate au persistat chiar şi după luarea în calcul a calităţii nutriţionale a alimentelor, inclusiv a grăsimilor saturate, a zahărului adăugat şi a sodiului.

Cum să reduceţi consumul de alimente ultraprocesate

Cusa a oferit sfaturi utile pentru persoanele care caută alternative mai sănătoase sau înlocuitori pentru alimentele ultraprocesate obişnuite din dieta de zi cu zi.

Ea recomandă să faceţi cumpărăturile pe marginea magazinului alimentar, deoarece alimentele ultraprocesate se găsesc de obicei pe rafturile din mijloc.

„Citiţi etichetele alimentelor. Încercaţi să alegeţi alimente cu mai puţin de cinci ingrediente care sunt uşor de recunoscut şi de pronunţat.”, a recomandat aceasta.

Mai exact, Cusa a spus:

• Înlocuiţi chipsurile cu popcorn preparat la aer cald sau nuci crude.
• Înlocuiţi băuturile carbogazoase cu apă sau ceai neîndulcit.
• Înlocuiţi mezelurile cu carne de pui sau curcan pe care o coaceţi sau o frigeţi singuri şi o tăiaţi felii.

Ea sugerează, de asemenea, înlocuirea sosurilor de salată preambalate cu cele preparate acasă, din ulei de măsline, oţet, suc proaspăt de lămâie şi condimente uscate. Alegeţi iaurtul simplu în locul celui aromatizat şi adăugaţi singuri fructe proaspete.

În cele din urmă, ea recomandă evitarea cerealelor ambalate şi cumpărarea fulgilor de ovăz simpli în locul acestora.

Malone a adăugat că alimentele cu un singur ingredient furnizează fibre, vitamine, minerale şi „mii de fitonutrienţi care acţionează împreună în moduri pe care încă încercăm să le înţelegem”.

Sursa: Epoch Times SUA