Vorbirea altor limbi străine ar putea menţine creierul cu 13 ani mai tânăr

Persoanele care vorbesc mai multe limbi ar putea avea creierul mai tânăr decât sugerează vârsta lor — cu până la 13 ani mai tânăr, potrivit unui nou studiu.

Concluziile, prezentate recent la Forumul Federaţiei Societăţilor Europene de Neuroştiinţe din 2026, sugerează că, cu cât vorbeşti mai multe limbi, cu atât creierul tău pare mai tânăr.

Concluziile studiului sunt în concordanţă cu un număr tot mai mare de cercetări din domeniul neuroştiinţelor care sugerează că multilingvismul pe tot parcursul vieţii este asociat cu o rezervă cognitivă mai mare şi poate ajuta creierul să rămână mai rezistent pe măsură ce îmbătrânim, a declarat pentru The Epoch Times dr. Paul E. Bendheim, profesor clinic de neurologie la Facultatea de Medicină a Universităţii din Arizona şi director medical al BrainSavers Inc., care nu a participat la studiu. BrainSavers Inc. oferă programe de educaţie şi îndrumare pentru persoanele în vârstă sănătoase, dar expuse riscului de a dezvolta boala Alzheimer.

„Însă mesajul mai amplu depăşeşte limba în sine — creierul pare să beneficieze cel mai mult de o învăţare susţinută şi care necesită efort”, a spus el.

Cum învăţarea limbilor străine modelează procesul de îmbătrânire a creierului

Rezultatele indică un efect gradual: cu cât o persoană vorbeşte mai multe limbi, cu atât creierul său pare să îmbătrânească mai încet, a declarat autoarea studiului, Lucia Amoruso, de la Centrul Basc de Cogniţie, Creier şi Limbaj din San Sebastián, Spania, într-o declaraţie. Ea a remarcat că nivelul de competenţă lingvistică şi vârsta la care sunt învăţate limbile par să joace un rol important.

Cei care vorbeau două limbi aveau creierul cu aproximativ şase ani mai tânăr decât vârsta lor reală. Cei care vorbeau trei limbi aveau creierul cu aproximativ şapte ani mai tânăr, iar participanţii care vorbeau fluent patru limbi aveau creierul cu aproximativ 13 ani mai tânăr, a constatat noul studiu.

Studiul a fost rezultatul unei colaborări între echipe din instituţii din Spania, Chile, Argentina şi Irlanda. Acesta s-a concentrat pe un grup de 728 de persoane din regiunea bască a Spaniei care vorbeau între una şi patru limbi, inclusiv spaniola, basca, franceza şi engleza.

Cercetătorii au evaluat sănătatea creierului prin măsurarea câmpurilor magnetice slabe produse de celulele cerebrale active. Un model de inteligenţă artificială a analizat datele pentru a stabili un „ceas al îmbătrânirii creierului” care indica ce activitate cerebrală este tipică pentru fiecare vârstă.

„Experienţa multilingvă contează ca un indicator: nu este vorba pur şi simplu despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea şi durata experienţei lingvistice”, a spus Amoruso.

Învăţarea limbilor străine stimulează în mod special creierul

Orice sarcină cognitivă provocatoare poate stimula neuroplasticitatea, dar învăţarea limbilor străine mobilizează simultan mai multe sisteme: auditiv, semantic, motor şi emoţional, forţând „comutarea şi inhibarea constantă între codurile lingvistice”, a spus Christopher U. Missling, cercetător şi fost preşedinte şi director executiv al Anavex — o companie biofarmaceutică axată pe dezvoltarea tratamentelor pentru boli neurologice — care nu a fost implicat în studiu.

„Pe scurt, învăţarea care necesită efort contează, dar învăţarea unei limbi străine pare să fie o formă deosebit de puternică a acesteia, deoarece exersează simultan circuitele creierului responsabile de control, memorie şi interacţiuni sociale”, a spus Missling.

Alte activităţi care combină mişcarea, noutatea şi interacţiunea socială, precum dansul, muzica, exerciţiile fizice şi chiar meditaţia, pot contribui, de asemenea, la sănătatea creierului, a remarcat el.

„Meditaţia şi atenţia conştientă îmbunătăţesc reţelele de atenţie. În timp ce antrenamentul de forţă şi activitatea cardiovasculară îmbunătăţesc fluxul sanguin şi neurogeneza.”, a spus Missling

Chiar şi la vârste înaintate, începerea unor noi activităţi, cum ar fi învăţarea unui instrument muzical sau practicarea unui nou sport, poate declanşa o remodelare sinaptică benefică, a adăugat acesta.

„Creierul rămâne plastic pe tot parcursul vieţii adulte; nu este niciodată prea târziu să începi să-l stimulezi cu experienţe noi şi provocatoare”, a precizat el.

Învăţarea limbilor străine este importantă nu numai pentru sănătatea creierului

Privind spre viitor, Amoruso şi echipa sa speră să examineze dacă efecte similare apar la persoanele cu boli neurodegenerative, precum Alzheimer, şi dacă stăpânirea unor limbi strâns înrudite, care ar putea necesita un control mental mai mare, are un impact şi mai semnificativ.

Christina Dalla, profesoară la Universitatea Naţională şi Kapodistriană din Atena, Grecia, care nu a participat la cercetare şi care deţine un doctorat în neuropsihofarmacologie, a comentat în comunicat că studiul vine în sprijinul educaţiei lingvistice în fiecare etapă a vieţii, chiar dacă rezultatele sunt preliminare.

„Acest studiu sugerează că învăţarea unei a doua, a treia sau a patra limbi ar putea ajuta creierul să rămână mai tânăr mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine”, a spus ea.

Bendheim a afirmat că activităţile noi şi provocatoare, care necesită o atenţie concentrată pe parcursul unor luni sau ani – fie că este vorba de învăţarea unei limbi străine, fie de studiul muzicii, artei, istoriei sau al altui subiect complex – „ajută la construirea rezervei cognitive”.

„Învăţarea limbilor străine poate fi deosebit de eficientă, deoarece implică simultan memoria, atenţia, funcţia executivă, rezolvarea problemelor, comunicarea şi interacţiunea socială, activând multiple reţele cerebrale interconectate”, a spus el.

Sursa: Epoch Times SUA