Eroare de calcul? Cum şi-ar fi creat Zelenski un rival prin demiterea lui Fedorov

Preşedintele Volodimir Zelenski pare să fi făcut un calcul greşit.

Prin demiterea foarte popularului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, el a creat simultan două probleme: a declanşat o criză politică ce continuă să se reverse în stradă şi a transformat un aliat loial într-un adversar politic a cărui popularitate rivalizează acum cu a sa.

Opinia publică a respins în mod covârşitor decizia lui Zelenski de a-l înlătura pe Fedorov. Potrivit unui sondaj realizat de Rating Group şi publicat pe 22 iulie, 72% dintre respondenţi s-au opus demiterii lui Fedorov, în timp ce doar 5% au susţinut-o.

„Zelenski i-a dat un impuls lui Fedorov prin propriile sale acţiuni şi i-a crescut ratingul. Se poate vedea cum ratingul său a crescut aproape imediat. Declaraţiile lui Fedorov de la conferinţa de presă de după demitere au căzut pe un teren fertil, deoarece publicul era deja receptiv la ele”, a declarat pentru The Kyiv Independent Oleksii Haran, profesor de ştiinţe politice la Academia Kyiv Mohyla.

Fedorov se alătură acum lui Zelenski, şefului administraţiei prezidenţiale, Kirilo Budanov, şi fostului comandant-şef Valerii Zalujnîi în rândul celor mai populari lideri politici ai ţării, care ar putea candida la funcţii publice odată ce vor exista condiţiile pentru organizarea unor alegeri.

Prin tinereţea sa, profilul de reformator şi promisiunea de a rupe cu vechea clasă politică, coruptă, Fedorov proiectează tot mai mult imaginea care l-a propulsat pe Zelenski la putere în 2019, poziţionându-se efectiv drept „Zelenski 2.0”.

Ascensiunea lui Fedorov în sondajele de opinie

Potrivit sondajului Rating Group, nivelul de încredere în Fedorov a crescut de la 35% la 65% în decurs de o săptămână după demiterea sa, depăşindu-l pe cel al lui Zelenski.

Prin comparaţie, în 2024, când era ministru al transformării digitale, 31,2% aveau încredere în Fedorov, iar 24,5% nu aveau încredere în el, potrivit unui sondaj al Centrului Razumkov.

Fedorov ocupă acum locul al doilea în clasamentul încrederii publice, în timp ce Zalujnîi, care este ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, conduce clasamentul cu 70%. Potrivit celui mai recent sondaj Rating Group, Budanov are un nivel de încredere de 62%.

Zelenski se află pe locul al patrulea, cu un nivel de încredere de 59%.

Tot în acest sondaj, Fedorov apare pentru prima dată drept un posibil candidat la alegerile prezidenţiale. În sondajele electorale anterioare, el nu figura deloc.

Dintre toţi respondenţii, 22,3% au declarat că ar vota pentru Zelenski în primul tur al unor viitoare alegeri prezidenţiale, 14,9% ar vota pentru Zalujnîi, 13,4% l-ar alege pe Fedorov, iar 7,2% ar vota pentru Budanov.

Sondajul nu a oferit informaţii privind un eventual tur al doilea.

Potrivit unui sondaj Socis publicat în decembrie 2025, atât Zalujnîi, cât şi Budanov l-ar învinge pe Zelenski într-un tur doi.

Un sondaj Rating Group publicat la 1 iulie a prezentat însă o imagine diferită: într-un tur doi între Zelenski şi Zalujnîi, preşedintele ar câştiga la limită. Sondajul nu a oferit informaţii privind un posibil tur doi între Zelenski şi Budanov.

O nouă alternativă la Zelenski

Cu doar câteva săptămâni înainte, Fedorov era unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Zelenski şi părea să aibă puţine ambiţii politice.

După ce a coordonat campania lui Zelenski pe reţelele sociale în alegerile din 2019, Fedorov a rămas ani la rând alături de preşedinte, mai întâi în calitate de consilier, apoi ca ministru al transformării digitale, iar de la începutul anului 2026 ca ministru al Apărării.

Când a fost demis, spre deosebire de mulţi alţi miniştri înlăturaţi din funcţie, Fedorov a decis să nu dea înapoi.

„Până acum, practic din ianuarie, se conturase o competiţie în trei. Cele două opţiuni principale erau Zelenski şi Zalujnîi, iar Budanov era varianta-surpriză”, a declarat analistul politic Volodimir Fesenko.

Fesenko afirmă că acum „apare un al patrulea potenţial candidat — Fedorov”.

„Factorul-cheie în acest moment este mitul care s-a creat în jurul lui — imaginea celui mai de succes reformator al Ucrainei şi a părintelui războiului cu drone”, a adăugat Fesenko.

El spune că popularitatea lui Zelenski a fost afectată de demiterea lui Fedorov şi de protestele care au urmat.

Fedorov, considerat pe scară largă un ministru foarte eficient, a fost înlăturat din funcţia de ministru al Apărării în cadrul remanierii guvernamentale din 16 iulie. De atunci, mii de oameni au ieşit în stradă pentru a cere repunerea sa în funcţie.

Zelenski şi Fedorov rămân blocaţi într-un conflict politic: preşedintele refuză să-l numească din nou ministru al Apărării, dar îi oferă alte funcţii, în timp ce fostul ministru afirmă că ar accepta doar postul pe care l-a ocupat anterior.

Haran spune că Fedorov „este un politician modern şi ar putea conduce o campanie electorală sofisticată”. De asemenea, el a început deja să atragă susţinere electorală de la potenţialii săi rivali.

Potrivit unui sondaj Rating Group publicat pe 1 iulie, ratingul electoral al lui Zalujnîi a scăzut cu 9% din iulie 2025 până în iunie 2026.

„S-a observat o anumită răcire a atitudinii faţă de Zalujnîi, în special în ultimele şase luni. Apariţia lui Budanov şi Fedorov ca noi alternative potenţiale reprezintă un risc pentru el. Zalujnîi nu mai este văzut ca singura alternativă viabilă la Zelenski”, a spus Fesenko.

El a adăugat că „acest lucru se întâmplă tocmai pentru că Zalujnîi a stat departe de politică timp de doi ani şi jumătate”.

Şi Budanov este împins în plan secund, deoarece ratingul său electoral este acum mai mic decât cel al lui Fedorov.

„Când Zelenski l-a numit şef al administraţiei prezidenţiale, iar ratingul său a început să crească, principalele aşteptări legate de el erau asociate negocierilor de pace. Până acum, aceste negocieri nu au dus nicăieri şi există deja semne că entuziasmul publicului faţă de Budanov se răceşte şi el”, a spus Fesenko.

Fesenko afirmă că Budanov nu se poate poziţiona ca figură a opoziţiei şi că „această incertitudine privind viitorul său rol lucrează acum mai degrabă împotriva lui decât în favoarea sa”.

Care sunt perspectivele lui Fedorov?

În ciuda creşterii rapide a nivelului de aprobare şi încredere, nu este clar dacă Fedorov va reuşi să îşi menţină acest avânt.

Fesenko spune că „actuala ascensiune a lui Fedorov în sondaje este în mare măsură produsul valului de atenţie din jurul său şi s-a produs aproape peste noapte”.

„La începutul lunii iulie, înainte de toată această efervescenţă, puţin sub jumătate dintre ucraineni — aproximativ 40% până la 45% — nici măcar nu ştiau cine este Fedorov. Nu aş acorda prea multă importanţă cifrelor sale actuale din sondaje. Trebuie să vedem unde se stabilizează acestea după ce actualul val de atenţie se va stinge, iar multe vor depinde de ceea ce va alege însuşi Fedorov să facă în continuare”, a adăugat el.

Potrivit analiştilor, perspectivele electorale ale lui Fedorov vor depinde de ce va alege acesta să facă: se va alătura opoziţiei, va reveni în echipa lui Zelenski sau va părăsi politica pentru mediul de afaceri.

Înainte de a fi demis, Fedorov era considerat unul dintre oamenii care l-ar fi putut ajuta pe Zelenski să obţină un nou mandat sau să conducă proiectul său politic în Parlament. Acum, acest scenariu este considerat puţin probabil.

„Dacă Fedorov revine în mod specific ca ministru al Apărării după ce a lansat ultimatumuri, acest lucru va fi perceput ca o înfrângere pentru Zelenski şi o victorie pentru Fedorov”, a declarat Fesenko.

Când vor avea loc alegerile?

O altă chestiune crucială este momentul în care vor avea loc alegerile. Dacă următorul ciclu electoral va avea loc peste câţiva ani, Fedorov şi-ar putea pierde relevanţa, însă şi Zelenski se va confrunta cu probleme majore, spun analiştii.

Legea marţială din Ucraina, instituită la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022, interzice în mod explicit organizarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale.

Singura modalitate de organizare a alegerilor prezidenţiale este fie ridicarea legii marţiale, fie modificarea legislaţiei. Cel mai probabil, Ucraina va organiza alegeri doar după încheierea războiului, însă Rusia nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să accepte un armistiţiu.

Publicaţia Ukrainska Pravda a relatat pe 1 iulie, citând surse proprii, că administraţia Zelenski lua în calcul organizarea unor alegeri în această toamnă şi încerca să-i convingă pe Zalujnîi şi Budanov să nu candideze. Potrivit informaţiilor, Zalujnîi a refuzat solicitarea, în timp ce Budanov nici nu a acceptat, nici nu a refuzat.

Potrivit unei persoane familiarizate cu situaţia, conducerea ucraineană a analizat într-adevăr posibilitatea organizării alegerilor, însă desfăşurarea acestora a rămas condiţionată de un eventual armistiţiu.

Fesenko a declarat că administraţia Zelenski a luat în calcul organizarea alegerilor în această toamnă deoarece „strategii politici ai lui Zelenski sperau că condiţiile de război îi vor determina pe alegători să se mobilizeze în jurul comandantului suprem”.

Cu toate acestea, potrivit analiştilor şi parlamentarilor, planul de organizare a alegerilor în acest an pare să fi fost abandonat.

Ideea organizării alegerilor în timpul războiului a fost criticată şi de organizaţiile societăţii civile. Acestea susţin că un astfel de scrutin ar implica riscuri uriaşe de securitate şi este puţin probabil să fie corect, competitiv sau democratic.

„Pentru a putea avea alegeri, ţara trebuie mai întâi să supravieţuiască. Pentru că politica electorală să conteze, trebuie mai întâi să supravieţuim. Pentru că logica electorală nu mai înseamnă nimic dacă suntem morţi”, a declarat consultantul politic Oleksii Kovjun.

În eventualitatea unor alegeri organizate după război, este probabil să apară noi candidaţi, ceea ce va remodela actualul peisaj electoral şi va reduce şi mai mult şansele titularului funcţiei.

„În ceea ce priveşte politica internă, (Zelenski a făcut) o greşeală după alta, inclusiv în situaţia legată de Fedorov. Zelenski nu este foarte bine pregătit să gestioneze provocările şi problemele politicii interne. Alegătorii vor ţine cont şi de acest lucru”, a spus Fesenko, adăugând că şi scandalurile de corupţie au contribuit la această tendinţă.

Demiterea lui Fedorov a remodelat peisajul politic al Ucrainei, transformând un membru loial al echipei lui Zelenski într-un potenţial contracandidat. Dacă această schimbare se va dovedi durabilă sau se va estompa va depinde în mare măsură de momentul în care Ucraina îşi va organiza următoarele alegeri.