Sute de milioane de îmbolnăviri la nivel global ar putea fi asociate cu paraziţii transmişi prin alimente [Studiu]

Sute de milioane de îmbolnăviri la nivel mondial ar putea fi asociate anual cu paraziţi invazivi transmişi prin alimente, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii spun că rezultatele evidenţiază o problemă importantă de sănătate publică, dar care este adesea neglijată.

Cercetarea, publicată luna aceasta în revista The Lancet Global Health, estimează că aproximativ 277 de milioane de îmbolnăviri au fost provocate de paraziţi invazivi care pot fi transmişi prin alimente. Dintre acestea, aproximativ 171 de milioane au fost atribuite transmiterii prin alimente, potrivit Newsweek.

Cercetătorii au analizat impactul a 14 boli parazitare în perioada 2000–2021.

“Cu peste 10 ani în urmă, estimările OMS privind povara bolilor transmise prin alimente au arătat că paraziţii au un impact considerabil asupra sănătăţii la nivel mondial”, au scris autorii. “Am actualizat aceste estimări, concentrându-ne asupra a 14 boli parazitare invazive”.

Profesoara Lucy Robertson, de la Universitatea Norvegiană de Ştiinţe ale Vieţii (NMBU) şi autoare principală a studiului, a declarat pentru Newsweek faptul că paraziţii invazivi provoacă anual sute de milioane de îmbolnăviri transmise prin alimente.

Cercetătorii au identificat diferenţe considerabile între diversele specii de paraziţi. Din cele aproximativ 4,89 milioane de DALY (ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate) asociate bolilor analizate, cele mai mari contribuţii au provenit de la Taenia solium şi Clonorchis sinensis. Potrivit studiului, aceste două specii sunt asociate cu cele mai multe decese provocate de bolile parazitare transmise prin alimente.

Robertson a avertizat că este necesară o mai bună conştientizare a impactului acestor paraziţi asupra sănătăţii şi bunăstării oamenilor, subliniind că “toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate doar de bacterii”.

Autorii studiului au concluzionat că bolile parazitare transmise prin alimente continuă să provoace “suferinţe considerabile”, anumite populaţii şi regiuni confruntându-se cu riscuri deosebit de ridicate.

Potrivit studiului, cea mai mare povară a bolilor a fost înregistrată în Americi, în principal din cauza bolii Chagas. Aceasta este transmisă prin insecte cunoscute drept triatomine sau “ploşniţe sărutătoare”, o subfamilie din familia Reduviidae, care muşcă şi sug sângele animalelor sau oamenilor purtători ai parazitului.

Americile au fost urmate de Africa, unde o mare parte a poverii a provenit din cazurile de epilepsie asociate cu neurocisticercoza, o infecţie provocată de chisturile larvare ale unui parazit.

“Un semnal de alarmă” pentru autorităţile sanitare

Robertson a explicat că, deşi boala Chagas este asociată în mod obişnuit cu transmiterea prin insecte din familia Reduviidae, transmiterea prin alimente este, de asemenea, semnificativă şi se produce prin consumul de alimente sau băuturi contaminate.

Ea a subliniat că boala Chagas transmisă pe cale alimentară tinde să provoace forme mai severe ale bolii.

Studiul a mai constatat că, deşi povara globală a bolilor parazitare transmise prin alimente a scăzut între 2000 şi 2021, un parazit a avut o evoluţie opusă.

Robertson a spus că este încurajată de scăderea generală a impactului paraziţilor invazivi transmişi prin alimente. Totuşi, creşterea aparentă a poverii bolilor asociate cu Clonorchis sinensis, un vierme parazit transmis prin consumul de peşte, a fost neaşteptată.

Ea a afirmat că această evoluţie ar trebui să reprezinte “un semnal de alarmă” pentru autorităţile competente din ţările în care parazitul este prezent.

Clonorchis sinensis, cunoscut drept viermele chinezesc al ficatului, poate infecta oamenii care consumă peşte de apă dulce crud sau insuficient preparat termic.

Profesorul şi medicul infecţionist Vedat Turhan, de la Medicana Health Group, a remarcat că studiul indică şi o creştere a bolilor parazitare transmise prin alimente în regiunea Pacificului de Vest în perioada analizată.

Potrivit lui Turhan, evoluţia acestor boli poate fi influenţată de mai mulţi factori, printre care:

- schimbările în producţia şi distribuţia alimentelor;

- creşterea călătoriilor internaţionale şi a migraţiei;

- consumul tot mai frecvent de alimente crude sau insuficient preparate termic.

Ambii experţi au subliniat că măsurile de prevenţie trebuie să ţină cont de ciclurile complexe de viaţă ale paraziţilor.

Robertson a spus că gătirea temeinică a alimentelor poate contribui la reducerea riscului, dar a atras atenţia că mulţi paraziţi sunt zoonotici, adică pot infecta atât oamenii, cât şi animalele. În transmiterea lor sunt implicaţi, de regulă, factori de mediu, animale şi oameni. Din acest motiv, ea consideră esenţială o abordare “One Health” (O singură sănătate), care să ia în considerare toate cele trei componente.

Turhan a precizat că multe boli parazitare transmise prin alimente pot fi prevenite prin prepararea termică corespunzătoare a cărnii, peştelui şi a altor alimente potenţial contaminate. El a evidenţiat, de asemenea, importanţa:

- consumului de apă sigură;

- preparării corecte şi igienice a alimentelor;

- igienei mâinilor;

- eliminării adecvate a deşeurilor.

La un nivel mai larg, Turhan a subliniat necesitatea unui sistem solid de siguranţă alimentară, a monitorizării veterinare a animalelor care pot găzdui paraziţi transmişi prin alimente şi a controlului infecţiilor la aceste animale.

O mai bună informare atât a populaţiei, cât şi a personalului medical ar putea contribui, de asemenea, la diagnosticarea şi tratarea mai rapidă a acestor infecţii.