"Toată lumea ştia" - Fost poliţist acuză furturi generalizate de carburanţi (şi nu numai) în IGPR cu ştirea şefilor. Poliţiştii corupţi, premiaţi / IGPR neagă acuzaţiile

Fost angajat al Inspectoratului General al Poliţiei Române, Victor Muşat acuză un sistem organizat de fraudă, furt şi abuz instituţional în cadrul IGPR, lucru pe care l-a semnalat şefilor săi pe linie ierarhică, de la superior direct până la şefii cei mari ai poliţiei - fostul şef al Poliţiei, Liviu Vasilescu şi actualul, Benone Matei. Acesta ne-a arătat mesaje trimise către şefi.

În prezent pensionar, Muşat s-a adresat inclusiv DNA-ului pentru a acuza furturi şi nereguli în IGPR, făcând o plângere amplă în care apar multe nume de foşti şefi şi colegi.

Muşat, fost dispecer auto şi care i-a deservit, spune el, ca şofer personal pe Liviu Vasilescu, fostul şef al Poliţiei Române, şi pe Benone Matei, actualul şef al IGPR, afirmă, într-un interviu acordat Epoch Times că după sesizările lui nu doar că nu s-au luat măsuri faţă de vinovaţi ci, mai mult, sesizările i-au atras represalii profesionale, intimidare, hărţuire fizică şi un dosar penal fabricat împotriva lui. El susţine chiar că a fost victima unei tentative de asasinat.

De parte sa, conducerea poliţiei neagă toate acuzaţiile aduse de Muşat şi spune că două dintre plângerile acestuia au fost trimise către parchete şi clasate.

Ce acuză Victor Muşat?

În plângerea depusă la DNA, la fel ca şi în interviul pentru Epoch Times, fostul poliţist vorbeşte de furt şi corupţie generalizate în IGRP, de un sistem în care o mână spală pe alta. Potrivit fostului poliţist, şoferii furau, cu ştirea şi sub ochii închişi ai şefilor, carburanţi prin mai multe metode (curse fictive, foi de parcurs falsificate, defectarea maşinilor astfel încât să consume mai puţin decât era în fişă, casarea maşinilor cu rezervorul plin (aşa ar fi decis conducerea IGPR, maşinile să fie casate cu rezervorul plin, ceea ce este o aberaţie) - în realitate rezervoarele erau umplute cu apă şi benzina/motorina furate etc. În schimb, şefii care închideau ochii beneficiau de serviciile gratuite - folosirea maşinilor în interes personal, folosirea angajaţilor IGPR în interes personal, cotă parte din unele furăciuni etc.

Muşat mai acuză că un colonel ar fi ridicat o casă cu personal şi resurse ale I.G.P.R.

Cum ar fi funcţionat sistemul?

Potrivit lui Muşat, una dintre cele mai folosite metode consta în falsificarea foilor de parcurs. Şoferii ar fi mărit artificial consumul de combustibil prin introducerea unor ore fictive de funcţionare a instalaţiei de aer condiţionat, a sistemului Webasto (un sistem care încălzeşte maşinile iarna, cât acestea sunt în garaj/parcare sau prin modificarea traseelor şi a kilometrilor parcurşi). Fostul poliţist spune că unii şoferi scriau în fişe că au dat drumul la Webasto ore în şir în fiecare zi şi decontau 4,5 litri pe oră. În realitate, Webasto nu era pornit. La fel se proceda şi cu aerul condiţionat.

„Când cineva fură motorina sau benzina şi vrea să-i iasă consumul, bagă aer, coeficient de misiune, staţie etc.”, susţine acesta.

În opinia sa, diferenţa dintre consumul real şi cel trecut în documente reprezenta motorina sustrasă.

*Menţionăm că în prezent IGPR a implementat un sistem integrat de monitorizare GPS a flotei auto, ceea ce face mult mai dificil furtul de carburanţi. Practic, pe maşinile monitorizate, acesta devine aproape imposibil. Faptele semnalate de Muşat sunt însă anterioare instalării sistemului

Microbuz nou, „violat din toate poziţiile”

Unul din cele mai grave exemple prezentat de fostul angajat al IGPR priveşte un microbuz Renault aproape nou, aflat încă în perioada de garanţie.

Muşat spune că, după doar aproximativ 500 de kilometri parcurşi, reprezentanţa unde fusese trimisă autospeciala pentru revizia de garanţie l-a contactat şi i-a transmis că vehiculul fusese modificat în mod deliberat.

„Deci maşina asta e violată din toate poziţiile”, i-ar fi spus unul dintre inginerii service-ului, potrivit relatării lui Muşat.

Fostul dispecer susţine că tehnicienii au constatat că fuseseră tăiate cablurile instalaţiei de aer condiţionat, fusese modificată instalaţia Webasto, erau scoase mufe din instalaţia electronică, iar sincronizarea dintre calculatorul de bord şi tahograf fusese alterată.

În opinia lui, toate aceste intervenţii urmăreau acelaşi scop: justificarea pe hârtie a unui consum suplimentar de combustibil.

„El completa foaia de parcurs şi acolo trecea că s-a folosit aer condiţionat. (...) Ca să ia mai multă motorină”, afirmă Muşat.

Acesta spune că reprezentanţa intenţiona chiar să scoată autospeciala din garanţie din cauza intervenţiilor neautorizate asupra instalaţiei electronice.

„Noi am dat pe maşina respectivă 70-80 de mii de euro. (...) O scot din garanţie”, relatează fostul poliţist că i-a raportat unuia dintre şefii săi direcţi, colonelul Poenaru Mihai.

Rezervoare goale, dar „pline” în acte

O altă metodă descrisă de Muşat presupunea modificarea sondei litrometrice.

Potrivit acestuia, prin scurtcircuitarea unor fire electrice, indicatorul de combustibil din bord afişa rezervorul ca fiind plin, deşi acesta era aproape gol.

„Dacă pe alea le pui în scurt, la bord îţi spune că e plină maşina”, susţine fostul angajat al IGPR.

El afirmă că numeroase autospeciale erau predate astfel către inspectoratele din ţară.

Beneficiarii, poliţişti din ţară care veneau la Bucureşti să ridice maşinile de serviciu, plecau convinşi că au rezervorul plin, însă rămâneau fără combustibil după doar câţiva kilometri.

„Îi trimiteam să se ducă la primul PECO să ia benzină. Ziceau: «Dar indicatorul arată că e plin rezervorul». (...) Puneau cinci litri şi maşina pornea”, povesteşte Muşat.

Rezervoare umplute cu apă înainte de casare

Fostul poliţist descrie şi o practică pe care o consideră deosebit de gravă.

Acesta susţine că înainte ca unele autospeciale să fie casate, combustibilul era scos din rezervoare, iar în locul lui era introdusă apă.

„Lua furtunul (...) şi umplea rezervoarele la maşină. Cu apă”, afirmă Muşat.

În acest fel, spune el, motorina era recuperată şi folosită ulterior în alte scopuri.

Întrebat cum de maşinile trebuiau casate cu rezervorul plin, Muşat a răspuns că aşa a decis conducerea IGRP. Redacţia noastră a cerut clarificări IGPR-ului dar a primit răspuns generic că toate acuzaţiile fostului dispecer sunt false.

Curse fictive şi consumuri imposibile

Muşat mai afirmă că existau curse fictive efectuate doar pe hârtie, inclusiv transporturi către Constanţa sau Braşov.

În unele cazuri, susţine acesta, documentele indicau deplasări efectuate cu autocamioane care nici măcar nu mai erau funcţionale.

„Camionul era în parcul rece, nu avea motor şi cutie de viteză şi nici roţi nu avea maşina”, afirmă fostul dispecer.

Într-un alt caz, el spune că a refuzat să valideze consumul unei autospeciale VW Polo, în condiţiile în care foaia de parcurs indica un consum de aproximativ 12 litri la 100 km pentru un motor pe benzină de 1,2 litri.

După ce a raportat situaţia, afirmă că nu numai că nu au fost luate măsuri, ci ar fi fost supus unor presiuni şi ameninţări pentru că furturile se făceau, acuză el, cu binecuvântarea şefilor.

„Nu aveai cum să mişti cinci litri de benzina fără ştirea şefilor. Se făcea cu ştirea şefilor, nu aveai cum să mişti cinci litri. Nu există”, menţionează acesta.

El spune că a raportat în repetate rânduri presupusele fraude conducerii IGPR, inclusiv fostului inspector general Liviu Vasilescu şi actualului inspector general Benone Matei.

„I-am anunţat despre asta din 2019 pe toţi şefii. Succesiv. Pe toţi”, susţine Muşat.

(aceasta este doar o mică parte din printscreenurile trimise de Muşat redacţiei noastre. Sunt zeci de astfel de mesaje trimise de Muşat şefilor săi, de la cei imediat superior ierarhici, până la şefii din vârful ierarhiei)

Fostul angajat afirmă că, în locul unor anchete, sesizările sale au fost urmate de represalii profesionale, cercetări disciplinare şi deschiderea unui dosar penal pe care îl consideră fabricat. Muşat mai acuză că a fost chemat la DGPI şi i s-a cerut să renunţe la un dosar la CEDO, deschis într-un proces vizând o moştenire. Fostul poliţist mai acuză că cineva i-a umblat la maşină cât a fost într-o vacanţă la Putna şi că doar prin noroc a scăpat de un accident.

Conducerea Poliţiei Române respinge însă toate acuzaţiile formulate de Victor Muşat şi neagă existenţa unui sistem organizat de fraudă sau de acoperire a unor astfel de fapte în cadrul IGPR.

Lider Sindical Europol întăreşte afirmaţiile lui Muşat

Ioan Cănărău, lider al sindicatului Europol filiala Neamţ, a bătut drumul tocmai de la Piatra Neamţ până la Bucureşti pentru a întări spusele lui Victor Muşat.

El crede că dosarul deschis acestuia este o făcătură şi cere ca DNA să ancheteze cu seriozitate şi celeritate plângerea depusă de Muşat.

"Lucrurile semnalate de Victor Muşat sunt extrem de grave, în opinia mea. Când am văzut filmările puse de Muşat pe TikTok, am făcut imediat un denunţ la DNA şi le-am cerut să se sesizeze din oficiu, pentru că sunt fapte foarte, foarte grave. (...)

Probabil vă întrebaţi de ce Victor a ales presa şi nu instituţiile statului. Pentru că el a fost extrem de dezamăgit de cei din jurul lui, de şeful său, de şeful Poliţiei Române, cărora le-a raportat de fiecare dată aceste situaţii. Directorul Direcţiei Control Intern, precum şi şefii săi direcţi au fost informaţi, însă, văzând că nu se întâmplă nimic, s-a hotărât să vorbească cu presa.

Să ştiţi că şi dumneavoastră, şi noi, sindicaliştii, şi oamenii din sistem ştim că presa este, de multe ori, ultima salvare în România. Pentru că multe instituţii care ar trebui să-şi facă treaba nu şi-o fac, iar dacă anumite speţe apar în spaţiul public, probabil se pun şi nişte rotiţe în mişcare. Acesta este şi răspunsul lui Victor la întrebarea de ce nu s-a adresat mai întâi Parchetului, ci presei.

De aceea Muşat a hotărât să vină la presă. După aceea l-am îndrumat şi eu, iar el a formulat o plângere amplă adresată Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Eu zic că este o căciulă prea mare chiar şi pentru DNA.

Pentru că, de obicei, ştiţi ce se întâmplă când un poliţist îşi reclamă şeful: şeful nu păţeşte nimic. În proporţie de 99,99%, aşa se întâmplă.

(...) Prima metodă folosită, ca modus operandi, este întocmirea rapidă a unui dosar penal împotriva poliţistului avertizor. Pentru că, în primul rând, trebuie să îl considerăm un avertizor de integritate. Se întocmeşte un dosar penal, se găseşte un procuror care să creadă lucrurile reclamate de şefii poliţistului şi acesta ajunge să aibă calitatea de suspect, ceea ce îi sperie pe foarte mulţi, chiar dacă se ştiu nevinovaţi.

Lui i se reproşează că nu ar fi locuit în locuinţa pe care a declarat-o ca fiind cea în care stă cu chirie. Este ca şi cum i-ai obliga pe toţi poliţiştii care primesc normă de hrană să demonstreze că şi-au cumpărat mâncare exclusiv din acea normă. Nu s-au dovedit astfel de lucruri.

I-au pus sechestru pe toate veniturile, în baza unui prejudiciu doar presupus de procuror. Nu s-a făcut nicio expertiză financiară. Nu există parte civilă şi nu există un prejudiciu stabilit în acel dosar.

Aşa se procedează. El a câştigat un proces la CEDO şi are de primit despăgubiri.

Domnul Victor Muşat spune că persoane din cadrul DGPI, fostul „Doi şi-un sfert”, l-au chemat şi i-au spus să renunţe la daunele din acel proces. A refuzat, iar de atunci a început dosarul penal împotriva lui, care, după părerea mea, se va finaliza cu clasare, pentru că nu există nicio faptă. Dar aceasta este procedura.

Şi eu am avut calitatea de suspect în mai multe dosare după ce am devenit mai vocal ca lider de sindicat. Din fericire, am avut parte de procurori corecţi, care au dat soluţiile fireşti. Aşadar, astfel de dosare se fac. Acesta este mecanismul" a declarat Cănărău.

Ioan Cănărău a mai acuzat o serie de alte nereguli grave din sistemul poliţienesc, acestea vor face însă subiectul unui alt material.