Analist: Inflaţia rămâne peste media europeană şi afectează în continuare puterea de cumpărare. Există şi o veste bună
Analistul economic Adrian Negrescu a transmis, luni, că în, luna iunie, s-a înregistrat o scăderea uşoară a inflaţiei, ceea ce ar oferi o rază de speranţă, dar presiunile pe servicii şi energie arată că lupta cu inflaţia este departe de a fi câştigată.
„Inflaţia rămâne peste media europeană şi afectează în continuare puterea de cumpărare a românilor şi competivitatea firmelor româneşti”, a scris Adrian Negrescu, pe Facebook.
Potrivit economistului, există şi o veste bună, aceea că economia începe să se adapteze, să se autoregleze, iar tendinţa este una pozitivă: „Luna iunie ar putea fi primul pas spre o scădere treptată a inflaţiei, din lunile următoare, până spre 6% la finele anului.”
„Datele statistice anunţate dimineaţă de INS confirmă, pe de altă parte, că serviciile sunt, în prezent, cel mai puternic afectate de scumpiri, înregistrând cele mai mari creşteri: 13,67% anual. Serviciile au fost dominate de chirii ( 43,29%), apă-canal-salubritate (16,10%), reparaţii auto (14,58%) şi asistenţă medicală (12,69%). Singura scădere notabilă a venit la serviciile aeriene (-7,31%).
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar alimentele cu 5,75%. La alimente, cafeaua a rămas în fruntea scumpirilor, cu o creştere de 19,9%. Ouăle au urcat cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar carnea de vită cu 11,95%. Pâinea s-a majorat cu 8,19%, iar berea cu 8,18%. Pe partea opusă, unele produse s-au ieftinit: cartofii cu 14,47%, fructele proaspete cu 9,48%, iar făina cu 4,20%”, a precizat Adrian Negrescu.
Analistul a semnalat, totodată, că evoluţia preţurilor la alimente confirmă că plafonarea adaosului la produsele alimentare de bază e doar o decizie de imagine, fără efecte economice reale pentru populaţie.
„Alimentele de bază au continuat să se scumpească cu un ritm mai temperat dat însă nu de măsurile administrative ci de deciziile luate de magazine şi de obiceiurile de consum ale populaţiei, influenţate de scăderea puterii de cumpărare”, a mai scris Negrescu.
În acelaşi timp, la mărfurile nealimentare, analistul arată că energia electrică a explodat cu 59,97%, după eliminarea schemei de plafonare: „Benzină s-a scumpit cu 22,74%, motorina cu 28,16%, iar energia termică cu 10,70%. Tutunul şi ţigările au crescut cu 6,81%.”
În esenţă, datele INS vin să confirme estimările BNR care anunţa, pe 8 iulie, că „rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială (..) pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”.
„Asta înseamnă în esenţă că, din august, vor începe să fie scoase din calculul inflaţiei creşterea spectaculoasă a preţului la energie din 2025 alături de majorarea TVA şi accizelor. Altfel spus, inflaţia va scădea datorită efectului de bază”, a mai arătat Negrescu.
Economistul atrage atenţia însă că asta nu va însemna că preţurile vor scădea în România: „Dimpotrivă, vor creşte, însă cu o rată mai mică decât ce am văzut până acum.”
„Există, bineînţeles, şi riscuri inflaţioniste care pot să apară şi să dea peste cap toate prognozele. Primul şi cel mai important este legat de evoluţia preţului petrolului, mai ales în contextul reizbucnirii războiului din Iran. În al doilea rând rămâne sub semnul incertitudinii politica fiscală a statului român. Există şanse mici, dar care trebuie luate în calcul, ca noul guvern care va ajunge în cele din urmă la Palatul Victoria, să decidă modificări de taxe. Iar acestea se vor resimţi imediat în economie”, a scris Adrian Negrescu pe pagina de socializare.
