"România reduce drastic deficitul bugetar cu speranţa că va evita o catastrofă economică" [ANALIZĂ]
România reduce drastic deficitul bugetar cu speranţa că va evita o catastrofă economică, a atras atenţia, vineri, analistul financiar Adrian Negrescu, după execuţia bugetară la 6 luni prezentată de Ministerul Finanţelor Publice.
ANALIZA lui Adrian Negrescu
Ministerul Finanţelor a anunţat astăzi un deficit de 2% din PIB după primul semestru, o scădere semnificativă de 1,65 pp faţă de nivelul de 3,64% din PIB înregistrat în 2025.
Momentul publicării acestor cifre nu este întâmplător. România se află, în această perioadă, sub lupa celor trei mari agenţii de rating — Fitch, Moody's şi S&P — care controlează, împreună, aproximativ 95% din piaţa mondială a evaluărilor de credit.
Toate trei menţin, în acest moment, calificativul la ultima treaptă a categoriei „investment grade", ceea ce plasează România la un pas distanţă de retrogradarea în categoria „junk", nerecomandată investiţiilor.
Verdictul Fitch este aşteptat oficial pe 31 iulie, urmat de evaluarea Moody's.
Miza nu este una pur simbolică. O eventuală retrogradare a ratingului suveran ar însemna costuri de finanţare mult mai ridicate pentru statul român pe pieţele internaţionale de capital — practic, un cost mai mare al datoriei publice, resimţit direct în portofelele noastre şi în costurile de business, prin taxele mai mari pe care ar urma să le plătim.
Contextul politic intern, marcat de instabilitate în ultimele luni, a fost citat în repetate rânduri de reprezentanţii agenţiilor de rating drept unul dintre principalele riscuri pentru menţinerea traiectoriei de consolidare fiscală, alături de ritmul absorbţiei fondurilor din PNRR.
Dincolo de efectele show-ului politic, cert este că veniturile statului au crescut cu 10,3% în prima jumătate a anului 2026, evoluţie susţinută atât de veniturile fiscale — în special TVA, impozitul pe salarii şi venit, precum şi impozitele şi taxele pe proprietate — cât şi de atragerea mai rapidă a fondurilor europene.
Interesant este că impozitul pe salarii şi venit a generat încasări mai mari cu 11,1%. Dinamica a fost susţinută de un avans semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, bineînţeles pentru că antreprenorii au încercat să prindă ultimul tren şi să plătească 10% la dividende.
Creşterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, a fost stimulată, pe de altă parte, de efectele eliminării facilităţilor fiscale de care beneficiau anterior salariaţii din construcţii, agricultură, industria alimentară şi sectorul IT.
Contribuţiile de asigurări au crescut cu 7,1%, depăşind, la rândul lor, dinamica fondului de salarii din economie.
Evoluţia reflectă extinderea bazei de impozitare — pachetul de reforme fiscale adoptat anul trecut, care a inclus şi majorarea cotelor de TVA de la 1 august 2025 — alături de încasările generate de Declaraţia unică.
Încasările din impozitul pe profit au crescut şi ele, nesperat aş spune, cu 10,1%, susţinute de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la firme, de 12,5% an la an, impulsionat, la rândul lui, de încasările din luna iunie, de 17,5% — reprezentând, în principal, plăţile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.
Cel mai spectaculos avans a fost înregistrat, însă, la nivelul încasărilor nete din TVA, care au crescut cu 25,1%, bineînţeles ca urmare a majorării cotelor de TVA dar şi a unei mai bune colectări a ANAF.
Veniturile din accize au crescut cu 5,9%, mai ales pe fondul încasărilor mai mari din zona carburanţilor, energiei şi gazelor.
Foarte important şi relevant, mai ales pentru agenţiile de rating, este că cheltuielile statului s-au redus substanţial, de la 19,85% la 18,66% din PIB, o scădere de 1,19 puncte procentuale an la an.
În termeni nominali, vorbim însă de o stagnare aproape completă a cheltuielilor publice în termeni nominali, într-un context de inflaţie ridicată.
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului. Poate cel mai relevant este că cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei faţă de primele şase luni din 2025. Cheltuielile cu asistenţa socială au scăzut şi ele cu 0,5% în special pentru că au dispărut o parte din compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale ale populaţiei.
Important de marcat şi faptul că cheltuielile cu bunurile şi serviciile au avansat cu 8,6%, evoluţie determinată în principal de plăţi mai mari destinate domeniului sănătăţii dar mai ales de inflaţie.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut şi ele cu 4,14 miliarde de lei, la 1,4% din PIB — o creştere care reflectă costul tot mai ridicat al finanţării datoriei publice pe fondul percepţiei de risc a investitorilor internaţionali.
Celelalte cheltuieli au scăzut cu 2,19 miliarde de lei, sumă care cuprinde bursele pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubirile civile şi titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Execuţia bugetară a lui Nazare ne mai arată un lucru important.
Într-un tablou general dominat de austeritate, cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 9,52 miliarde de lei, iar 70% din bani vin din PNRR şi alte fonduri europene.
Altfel spus, guvernul a mutat mare parte din cheltuielile cu investiţiile pe banii europeni. Nu că am fi avut alţi bani din bugetul propriu pentru acest capitol.
Pe ansamblu, execuţia bugetară la 6 luni confirmă o tendinţă pozitivă de reducere a deficitului bugetar - unul dintre cele mai solide argumente în dialogul cu agenţiile de rating.
Rămâne de văzut dacă acest ritm de consolidare va fi suficient pentru a convinge Fitch să menţină ratingul actual al României, în evaluarea din 31 iulie, într-un context în care instabilitatea politică continuă să fie citată drept principalul factor de risc pentru traiectoria fiscală a ţării.
Altfel spus, credibilitatea câştigată prin scăderea nesperată a deficitului bugetar se poate pierde rapid în absenţa consecvenţei — motiv pentru care următoarele luni sunt considerate esenţiale pentru menţinerea calificativului de ţară recomandată investiţiilor.
