Consilier BNR: Cauza fenomenului inflaţionist este o lungă perioadă de timp în care România a trăit cu mult peste mijloacele sale

Economistul Eugen Rădulescu, consilier la BNR, a atras atenţia, la Digi24, că, după luni bune cu inflaţie record, avem de-a face cu un proces inflaţionist care se temperează.

Despre cauzele fenomenului inflaţionist şi modul cum acesta ar evolua în viitor, economistul a vorbit într-o emisiune la Digi24 cu moderatoarea Anca Orheian:

Moderator: Voiam să vă întreb legat de acest subiect inflaţia, pentru că vorbim de luni bune de o inflaţie mare, record a fost la un moment dat, acum văd că s-a mai temperat puţin. 11 luni de inflaţie în jurul a 10%. Ce înseamnă asta pentru noi?

Eugen Rădulescu: Eu aş vrea să vorbesc nu despre faptul că inflaţia este de peste 10% de vreo trei luni încoace şi peste 9% din iulie-august anul trecut, ci de faptul că în ultima lună, luna despre care vorbim, inflaţia a fost de 0,06%. Inflaţia de la lună la lună. Iar inflaţia pe şase luni în acest an a fost de 3,77%.

Deci avem de-a face cu un proces inflaţionist care se temperează. El a fost generat de mai mulţi factori între care unul eliminarea subvenţiei la energia electrică, care s-a produs din iulie anul trecut, şi majorarea TVA, care s-a produs în august anul trecut. Ele îşi vor încheia impactul inflaţionist în august în acest an, când aştept ca rata inflaţiei să coboare undeva către 6% sau în jurul acestei valori, pentru că dispare efectul de bază.

Sigur că fenomenul inflaţionist este unul care contează şi care ne sâcâie pe toţi foarte tare. Aş vrea să spun însă că dacă este să umblăm să vedem care este cauza lui, să ştiţi, cauza lui este o lungă perioadă de timp în care România a trăit cu mult peste mijloacele sale. Am avut atât deficit bugetar, cât şi deficit de cont curent la niveluri care au depăşit cu foarte mult ceea ce se poate accepta pe plan internaţional.

Cel mai grav a fost anul 2024, în care deficitul bugetar a fost de 9,3% şi asta într-un an în care n-am avut niciun fel de criză din vreo cauză externă. Şi atunci deficitul bugetar a fost, de fapt, principala cauză pentru care în acest moment plătim cu toţii prin inflaţie.

Moderator: Deci deficitul bugetar anul acela cu 9,3, ni-l amintim şi am discutat foarte mult despre acest lucru. Acum, ca să le explicăm celor de acasă, domnule Rădulescu, inflaţia despre care vorbim, cea în jur de 10, este inflaţia anuală, da? Diferenţa de la un an la celălalt. Şi faptul că se va reduce la 6% nu înseamnă că preţurile dau înapoi. Rămân sus.

Eugen Rădulescu: Nu, preţurile nu vor mai creşte într-un ritm rapid ca dovadă că în această lună am avut cred că cea mai scăzută rată lunară a inflaţiei de foarte multă vreme, 0,06% înseamnă nimic, practic. Este posibil să avem scăderi de preţuri în zona preţurilor energiei în cazul în care se termină de tot conflictul din Golf şi preţul petrolului şi al produselor petroliere continuă să scadă.

Deja el este mult mai jos decât vârful pe care l-a atins în urmă cu vreo două luni, dar este mai sus decât era anul trecut pe vremea aceasta, mult mai sus.

Moderator: Aşa e, scăderea aceasta a barilului de petrol, spre exemplu astăzi 79 de dolari era barilul de petrol, nu s-a văzut deloc la noi la pompă totuşi. Aţi observat scumpirile imediat s-au sesizat, desigur, şi chiar a doua zi, dar scăderea încă nu s-a văzut, poate la un moment dat o să se vadă. Acum pentru că am vorbit mult de inflaţie vreau să vă întreb un lucru. Ca o analiză şi aşa ştiu că Banca Naţională nu dă indicii despre dobânda cheie, dar ţinând cont de faptul că scade inflaţia aşa cum ne explicaţi şi dumneavoastră, este o premisa astfel încât să ne gândim că e posibil să mai scadă puţin şi dobânda cheie?

Eugen Rădulescu: Eu cred că trebuie să mai lăsăm să treacă timpul să vedem că într-adevăr inflaţia scade, să vedem că într-adevăr lucrurile se aşază în direcţia aşteptată pentru că avem în continuare destul de multe incertitudini, inclusiv cele pe plan politic. Nu ştim încă dacă vom reuşi sau nu vom reuşi să obţinem toate fondurile din PNRR pe care le aşteptăm de acum înainte şi vorbim despre nişte sume foarte mari.

Dacă nu vom lua banii din PNRR, să ştiţi că nici inflaţia nu va scădea atât de repede. Vom avea un preţ de plătit pentru câteva miliarde de euro pe care am putea să nu le primim după cum merg lucrurile în plan politic.

Moderator: Da, pentru că sunt trecute aceste toate aceste fonduri din PNRR trecute în bugetul pe anul acesta. Acum pentru că aţi vorbit şi dumneavoastră de zona aceasta cu conflictul din Golf. E blocaj în continuare în Strâmtoarea Hormuz. Analiştii spun că e posibil să se prelungească totul până în toamnă, ţine şi de alegerile din Statele Unite. În toamnă n-o să vedem o relaxare să zic aşa acolo sau vreun acord care să fie respectat. Dacă nu se deblochează situaţia acolo rămânem cu preţurile mari la pompă, nu? Nu ne aşteptăm la vreo ieftinire sub nicio formă?

Eugen Rădulescu: E foarte greu de spus aşa ceva, probabil că nu. Probabil că nu.

Moderator: Bun, şi acum pentru că situaţia e atât de complicată la noi şi aţi vorbit şi dumneavoastră despre ce deficite am avut până acum şi cum stăm acum, ţinem de nişte decizii politice să vedem dacă intră nişte bani din PNRR adică nişte fonduri europene gratis o parte dintre ele, unele cu dobânzi foarte mici, nu cum ne împrumutăm noi să vedem dacă o să ajungă anul acesta la noi în ţară. Şi urmează nişte evaluări ale unor agenţii de rating, evaluări care contează foarte mult. Evaluări care pot să ne lase aşa cum suntem acum şi investitorii să mai vină în România chiar dacă n-au 100% încredere, sau care pot să ne pună pe lista neagră să spună aici nu investiţi. Cum stăm la acest capitol, domnule Rădulescu?

Eugen Rădulescu: Avem pe primele cinci luni ale anului un deficit bugetar care a fost de 1,77% din PIB-ul anual, care este la jumătatea celui din anul anterior. Deci lucrurile s-au mişcat în direcţia care trebuie destul de semnificativ. Acest deficit la luna mai nu include suma de 2,25 de miliarde de euro care a fost încasată din PNRR în iunie, spre sfârşitul lunii iunie. Ceea ce înseamnă că cel puţin până în momentul de faţă deficitul bugetar se încadrează important de mult într-un proiect de a coborî deficitul bugetar până în jur de 6% până la sfârşitul acestui an.

Având în vedere această evoluţie încurajatoare a bugetului, încă e prea devreme să spunem că lucrurile vor merge bine până la sfârşitul anului, dar este o evoluţie încurajatoare.

Am observat în acelaşi timp faptul că ratele dobânzilor la titlurile de stat pe 10 ani pe care pe care le primeşte România au mai scăzut. Ajunsesem la un moment dat pe la 7,3%-7,4% în preajma momentului moţiunii de cenzură. În momentul de faţă este 6,70 şi ceva, deci o scădere cam cu o jumătate de punct procentual a dobânzilor, ceea ce este un semn bun. Asta înseamnă că piaţa internaţională ne acordă credit pentru măsurile care s-au adoptat până în momentul de faţă.

Sigur că ele nu sunt suficiente. Încă deficitul de 6% din PIB pe care sperăm să-l atingem la sfârşitul anului este dublul celui pe care îl avem de atins în câţiva ani de acum înainte. Numai că deja o dată cu scăderea până aici unde s-a petrecut deja a deficitului bugetar, avem mai mult loc care să rămână pentru creditarea economiei, pentru chiar pentru scăderea dobânzilor pe piaţa bancară, nu neapărat a dobânzii Băncii Naţionale, dar dobânzile de pe piaţa interbancară pot să scadă în cazul în care cererea Guvernului scade.

Aşa încât situaţia nu mi se pare că în momentul de faţă este una foarte critică. Nu aştept ca în iulie să avem vreo surpriză din partea agenţiilor de rating, sigur că numai dacă nu avem vreo cine ştie ce minune internă.