Cât valorează astăzi, de fapt, o pensie de 3.000 de lei. Explicaţiile unui cunoscut analist economic
Ca să înţelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflaţie, a atras atenţia, joi, analistul financiar Adrian Negrescu, care a prezentat o serie de calcule mai jos în acest sens.
"Dacă însumăm inflaţia din ultimii 5 ani, rezultă că preţurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei din 2021. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei. Chiar şi pe un orizont mai scurt, de trei ani (2023-2025), cumularea inflaţiei depăşeşte 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani — o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni", a explicat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului, ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creştere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizaţi de noua formulă de calcul.
Pensiile au fost îngheţate
"De atunci însă, mecanismul de indexare a fost îngheţat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar şi este posibil să nu crească nici în 2027. Practic, timp de aproape trei ani, o pensie de 3.000 de lei a rămas exact aceeaşi sumă nominală, în timp ce preţurile au continuat să crească — inclusiv sub impulsul direct al propriilor măsuri fiscale ale guvernului.
E important de spus că inflaţia oficială — cea raportată lunar de INS — este o medie calculată pe coşul de consum al întregii populaţii. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populaţiei: vârstnicii consumă disproporţionat mai multă energie şi utilităţi, medicamente şi servicii medicale, alimente de bază şi cheltuieli de locuire — exact categoriile care au avut creşteri de preţ peste medie.
Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depăşeşte 300 de lei — o creştere de peste 50% resimţită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari. La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulţi vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din reţeta prescrisă de medic.
Nu întâmplător, pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creşterea preţurilor înseamnă o reducere directă, imediată, a nivelului de trai — o categorie în care pensia de 3.000 de lei din exemplul nostru se află chiar la limita superioară."
De ce depinde evoluţia puterii de cumpărare a pensiilor
"Pe termen mediu, evoluţia puterii de cumpărare a pensiilor va depinde, în principal, de trei factori.
Primul este traiectoria consolidării fiscale: dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reuşeşte să reducă deficitul bugetar conform planului, presiunea pentru îngheţarea în continuare a pensiilor s-ar putea reduce, deschizând loc pentru reluarea indexării anunţate deja pentru 1 ianuarie 2027.
Al doilea factor este chiar succesul sau eşecul măsurilor fiscale actuale în a controla inflaţia. Creşterile de TVA şi liberalizarea preţului la energie au avut, cel puţin pe termen scurt, un efect direct opus intenţiei de a proteja populaţia — au alimentat exact inflaţia pe care indexarea pensiilor ar trebui să o compenseze. Dacă aceste măsuri îşi vor arăta efectul dezinflaţionist promis abia peste 1-2 ani, pensionarii vor traversa în continuare o perioadă dificilă până atunci.
Al treilea factor, mai puţin discutat public, ţine de rezultatul disputei constituţionale privind CASS pe pensii. O eventuală decizie a Curţii Constituţionale care anulează taxa ar putea aduce înapoi în bugetele pensionarilor sumele reţinute din august 2025 — un câştig punctual, dar unul care nu rezolvă problema structurală a eroziunii puterii de cumpărare prin lipsa indexării.
În lipsa unor semnale clare de relaxare fiscală şi cu o inflaţie care, la jumătatea anului 2026, rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, cel mai probabil scenariu pentru următorii ani este unul de recuperare lentă şi parţială — nu de revenire la nivelul real de trai din urmă cu 3-5 ani, ci de stopare, în cel mai bun caz, a ritmului actual de erodare."
